ICCJ. Decizia nr. 7283/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7283
Dosar nr. 304/44/2007
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Primarul comunei Priponeşti, judeţul Galaţi, a emis dispoziţia nr. 2 din 23 ianuarie 2006, prin care a respins cererile formulate pe cale de notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 de către S.D.M. având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru fostele imobile (construcţii) situate în satul Ciorăşti, comuna Priponeşti, judeţul Galaţi, cu motivarea că nu s-a făcut dovada preluării construcţiilor, care nu au fost şi nu sunt deţinute de către comună.
S.D.M. a contestat în justiţie dispoziţia de mai sus susţinând că imobilul în litigiu este compus dintr-un teren în suprafaţă de 10 ha şi 3 clădiri care s-au aflat pe teren, că întreg imobilul a fost preluat de C.A.P. Ciorăşti, care a demolat construcţiile, că terenul i-a fost restituit în temeiul Legii nr. 18/1991, astfel că se impune a fi despăgubit în echivalentul clădirilor demolate.
Contestaţia astfel motivată a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 2247 din 19 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia civilă, iar apelul declarat de contestator a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 94/A din 11 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Instanţa de apel a statuat că întregul probatoriu administrat (înscrisuri şi declaraţii de martori) nu atestă direct sau indirect existenţa construcţiilor pretinse de contestator pe terenul restituit acestuia în temeiul Legii nr. 18/1991 şi nici a faptului preluării acestora din patrimoniul autoarei contestatorului, astfel încât nu operează nici prezumţiile relative pretinse de contestator, anume cele reglementate prin art. 492 C. civ. şi art. 22.1 introdus în Legea nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005.
Contestatorul a declarat recurs susţinând că instanţa de apel a rezolvat nelegal motivul de apel referitor la calitatea procesuală a Prefecturii Galaţi şi a nesocotit mai multe înscrisuri, în special corespondenţa purtată în timp între contestator şi primărie, care atestă atât existenţa construcţiilor, cât şi faptul preluării lor.
În fine, contestatorul a imputat instanţei de apel şi faptul că nu a dat eficienţă legală prezumţiilor de proprietate instituite prin art. 492 C. civ. şi art. 24 din Legea nr. 10/2001 modificată şi republicată, din moment ce nu îi este negată calitatea de proprietar asupra terenului restituit în temeiul Legii nr. 18/1991şi pe care s-au aflat construcţiile în litigiu.
Pentru motivele astfel dezvoltate în fapt contestatorul a calificat hotărârea instanţei de apel ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, cerând admiterea recursului şi, în principal, modificarea hotărârii atacate în sensul acordării despăgubirilor pretinse sau, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probei testimoniale.
Recursul nu este întemeiat.
Aşa cum însuşi contestatorul a susţinut în mod constant, construcţiile în litigiu, împreună cu terenurile pe care erau amplasate, au făcut parte din patrimoniul unei foste cooperative agricole de producţie, iar dreptul de proprietate asupra terenurilor a fost reconstituit contestatorului în temeiul Legii nr. 18/1991.
În raport cu regimul juridic descris, situaţia construcţiilor este reglementată prin art. 1 teza II din Legea nr. 1/2000, potrivit cu care „dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice".
În fine, aceleaşi imobile sunt exceptate expres de la beneficiul Legii nr. 10/2001 prin dispoziţiile art. 8 alin. (1) al celui din urmă act normativ.
În asemenea stare de fapt şi de drept, instanţele au stabilit pe deplin corect că imobilul în litigiu nu a fost preluat de stat şi nu se află în deţinerea uneia dintre entităţile prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Prezumţia relativă reglementată prin art. 492 C. civ. nu operează în cauză prin voinţa expresă a art. 1 teza II din Legea nr. 1/2000 mai înainte enunţat.
În fine, nu este aplicabilă nici prezumţia instituită prin art. 24 din Legea nr. 10/2001 modificată şi republicată, din moment ce, aşa cum s-a mai arătat, acest act normativ nu este aplicabil în speţă.
În raport cu cele astfel constatate, este lipsită de interes critica referitoare la modul de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale a Prefecturii Galaţi, recursul urmând a fi respins în întregime în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S.D.M. împotriva deciziei nr. 94/A din 11 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4824/2007. Civil |
|---|
