ICCJ. Decizia nr. 5047/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5047
Dosar nr. 20842/3/200.
Şedinţa publică din 18 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 iunie 2006 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamantele V.I. şi I.G. au chemat în judecată Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună restituirea în natură a terenului situat în Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 671 din 11 mai 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins ca neîntemeiată contestaţia reclamantelor.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că prin dispoziţia nr. 5474 din 6 martie 2006 emisă de Primarul Municipiului Bucureşti a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 340 mp, situat în Bucureşti, şi despăgubiri pentru construcţia care a fost situată pe teren, formată din două cămine şi dependinţe şi s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Instanţa a reţinut că terenul în litigiu este afectat de lucrări de sistematizare, are o formă dreptunghiulară, este ocupat de 5 garaje, un punct trafo, alee de acces, conductă de apă, zonă verde, fiind posibilă restituirea a 220 mp, dar că în raport de modul de amplasare nu se impune restituirea în natură.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantele V.I. şi I.G., susţinând că terenul în litigiu poate fi restituit în natură, aspect confirmat de expertiza tehnică dispusă în cauză.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, prin Decizia nr. 294 A din 27 noiembrie 2007, a admis apelul declarat de reclamantele V.I. şi I.G., a schimbat în tot sentinţa apelată şi în consecinţă.
A admis contestaţia, a anulat în parte dispoziţia nr. 5474/2006 emisă de Primarul General al Municipiului Bucureşti.
A dispus restituirea în natură a suprafeţelor de 187 mp şi 33 mp, identificate prin S 1 şi S 2 din raportul de expertiză, situate în Bucureşti.
A menţinut măsura acordării de măsuri reparatorii prin echivalent pentru diferenţa de teren până la suprafaţa de 368 mp.
Pentru a decide astfel curtea de apel a reţinut, în esenţă, că instanţa de fond, a interpretat greşit normele legale aplicabile şi probele administrate.
Din raportul de expertiză rezultă că pe terenul în litigiu se află amplasate garaje provizorii, iar suprafaţa reprezentată de aleea de acces la bloc, de trotuar, postul trafo şi aleea de acces la acest post nu au fost incluse în suprafaţa de teren în legătură cu care s-a concluzionat că poate fi restituită în natură.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs Municipiului Bucureşti prin Primarul General.
În dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că instanţa de apel a analizat în mod greşit probatoriul administrat în cauză şi a interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 21.1 şi art. 23 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
A mai susţinut că notificarea nu a fost însoţită de actele doveditoare privind dreptul de proprietate şi cele privind calitatea de moştenitoare a reclamantelor, astfel încât în mod corect a fost respinsă notificarea formulată de cele două reclamante.
Faţă de cele expuse recurentul Municipiul Bucureşti prin Primarul General a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi menţinerea ca legală a dispoziţiei de respingere a notificării formulate de reclamante.
Recursul este nefondat.
Atât în etapa administrativă a procedurii, cât şi în cea judiciară reclamantele au anexat notificării actele ce le atestă calitatea de moştenitoare ale defunctei N.E. precum şi dreptul de proprietate al acestora asupra imobilului în litigiu.
Întrucât înscrisurile anexate notificării au scos în evidenţă dreptul de proprietate al reclamantelor, Primarul Municipiului Bucureşti a emis dispoziţia nr. 5476 din 6 martie 2006 prin care s-a respins cererea de restituire în natură a terenului şi s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Or, din moment ce recurentul a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea reclamantelor rezultă că acestea au făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite şi a dreptului de proprietate asupra imobilului.
În aceste condiţii, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva deciziei nr. 294 A din 27 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, va fi respins ca nefondat conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul general împotriva deciziei nr. 294 A din 27 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5117/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5046/2008. Civil → |
|---|
