ICCJ. Decizia nr. 6490/2008. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava la 14 iunie 2007, reclamanta Cooperativa de Consum Cajvana, prim reprezentant legal, F.D., a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta G.E. să se dispună restabilirea situației anterioare executării silite ce a făcut obiectul dosarului nr. 256/2005 al B.E.J. T.C., în sensul restituirii de către pârâtă a sumei de 1505,45 lei, reactualizată, și a imobilelor casă a patru camere, magazie și a terenului aferent acestora, de 600 mp, din comuna Todirești, județul Suceava.
Reclamanta și-a motivat cererea arătând că bunurile menționate i-au fost predate pârâtei în cadrul executării silite efectuate în temeiul titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 858/2004 a Tribunalului Suceava, desființată prin decizia nr. 8885 din 6 noiembrie 2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție .
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 4041 - 4043 C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 1431 pronunțată la 27 noiembrie 2007, Tribunalul Suceava a admis acțiunea și a obligat pârâta să restituie reclamantei bunurile primite în procedura executării silite a sentinței civile nr. 858/2004 a aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că titlul în baza căruia s-a făcut executarea a fost irevocabil desființat, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 4041C. proc. civ.
împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta susținând că, în raport de dispozițiile art. 261 pct. 5 și art. 105 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea este lovită de nulitate absolută întrucât nu cuprinde considerentele de fapt și de drept ce au format convingerea judecătorului asupra soluției pronunțate și care au condus la înlăturarea apărărilor sale. S-a mai arătat că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii pe care a invocat-o și nici nu a cercetat aspectele invocate în concluziile scrise, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 297 (1) C. proc. civ.
Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr. 37 pronunțată la 12 martie 2008, a respins apelul pârâtei ca nefondat, reținând că cererea de întoarcere a executării cuprinde o obligație de predare a bunului și nu poate fi asimilată, în drept, unei cereri de revendicare, instanța investită cu soluționarea unui astfel de acțiuni verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 4041 C. proc. civ., fără a extinde cercetarea judecătorească asupra fondului litigiului, soluționat în pricina în care s-a pronunțat hotărârea ce a constituit titlu executoriu.
în consecință, s-a considerat că, în mod temeinic, prima instanță nu a analizat apărările pârâtei din cadrul notelor de concluzii scrise, depuse după închiderea dezbaterilor, privind nelegalitatea măsurii confiscării dispuse prin sentința penală nr. 1131/1958 a fostului Tribunal Popular Suceava, aspecte ce au fost sau puteau fi cercetate în cadrul acțiunii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
împotriva deciziei menționate a declarat recurs în termenul legal pârâta G.E., criticând-o pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a susținut prin motivele de recurs că hotărârile pronunțate de instanțele de fond și apel sunt nelegale întrucât nesocotesc dispozițiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., nemenționând care au fost considerentele pentru care i-au fost înlăturate apărările și care au condus la soluția pronunțată.
De asemenea, s-a susținut de către recurentă că acțiunea Cooperativei de consum Cajvana, județul Suceava era inadmisibilă, fiind evident că în procedura executării silite nu se poate revendica un bun, această măsură constituind, în opinia pârâtei, o nouă naționalizare, în condițiile în care, prin sentința penală nr. 1131/1958 a fostului Tribunal Popular al Raionului Suceava a fost condamnată doar mama sa, iar bunurile confiscate aparțineau în egală măsură și tatălui său, ca bunuri comune.
Urmare a decesului recurentei G.E. la 30 septembrie 2008, a fost introdus în cauză fiul acesteia, M.N.A.
De asemenea, s-a luat act că SC S.V. Cajvana, societate cooperatistă este succesoarea de drept a Cooperativei de Consum Cajvana, conform certificatului de înregistrare seria B nr. 0553114 eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava și actului constitutiv depus la dosar.
în dovedirea motivelor de recurs, s-au depus la dosar trei declarații autentice referitoare la bunurile în litigiu și preluarea acestora, precum și copia sentinței penale menționate.
Analizând criticile invocate de pârâta-recurentă, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Prima critică vizând nulitatea hotărârii recurate pentru încălcarea dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ. este neîntemeiată.
Dispozițiile menționate prevăd obligația instanței de judecată de a arăta, prin considerentele hotărârii, motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților, nerespectarea acestora ducând la nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Așa cum se poate observa din motivarea deciziei recurate, instanța de apel a răspuns la toate apărările pârâtei apelante, inclusiv la susținerile formulate prin notele de concluzii scrise, depuse la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor, precizând de ce le înlătură și învederând că aspectele vizând fondul litigiului, soluționat în pricina în care s-a pronunțat hotărârea ce a constituit titlul executoriu, nu pot fi repuse în discuție.
De asemenea, s-a reținut că susținerile pârâtei-apelante referitoare la nelegalitatea măsurii confiscării dispuse prin sentința penală nr. 1131/1958 a fostului Tribunal Popular Suceava au fost sau puteau fi cercetate în cadrul acțiunii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Instanța de apel a apreciat, totodată, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4041 C. proc. civ., ce a constituit temeiul acțiunii introductive formulate de reclamantă, motivându-și astfel, și în drept hotărârea.
Critica formulată prin cel de-al doilea motiv de recurs prin care se invocă inadmisibilitatea acțiunii, reluându-se susținerile formulate prin motivele de apel, este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 4041 alin. (2) C. proc. civ., bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit, în speță reclamantei care a formulat cererea de întoarcere a executării prin restabilirea situației anterioare, ca urmare a desființării titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr. 858 din 5 octombrie 2004 a Tribunalului Suceava, prin care s-a dispus, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură către reclamanta G.E. a imobilului situat în comuna Todirești, județul Suceava.
Cererea de întoarcere a executării cuprinde o obligație de predare a bunului și nu poate fi asimilată unei acțiuni în revendicare, având un temei legal distinct, respectiv art. 480 C. civ.
Așa cum corect a reținut curtea de apel, instanța investită cu soluționarea unei cereri de întoarcere a executării nu poate extinde cercetarea judecătorească asupra fondului litigiului, soluționat în pricina în care s-a pronunțat hotărârea ce a constituit titlul executoriu, acesta fiind irevocabil desființat.
în acest context, înscrisurile depuse la dosar în faza recursului sunt lipsite de relevanță și nu vor fi avute în vedere, întrucât antamează fondul dreptului pretins de reclamantă, respectiv nelegalitatea măsurii confiscării bunului imobil în litigiu.
Pentru toate aceste considerente, înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că nu sunt întrunite dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. a respins recursul declarat de pârâta G.E. și continuat de moștenitorul acesteia, M.N.A., ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6841/2008. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6445/2008. Civil → |
|---|
