ICCJ. Decizia nr. 3452/2009. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3452/2009
Dosar nr. 3185/2/200.
Şedinţa publică din 19 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1778/R din 21 mai 2008 pronunţată în dosarul nr. 34561/3/2007 (1715/2008) Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul D.G. împotriva sentinţei civile nr. 464 din 22 ianuarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu Ministerul Apărării.
Instanţa de recurs a reţinut că, în mod corect, s-a constatat de prima instanţă, că recurentul-reclamant este îndreptăţit la acordarea unei pensii de invaliditate în sistemul public de pensii, iar nu la acordarea unei pensii militare de invaliditate stabilită conform Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ ce reglementează dreptul de pensie doar pentru cadrele militare.
Recurentul nu a avut calitatea de cadru militar în sensul art. 1 din Legea nr. 80/1995, la care fac trimitere prevederile art. 3 din Legea nr. 164/2001, ci a suferit accidentul în timpul efectuării stagiului militar obligatoriu, ca militar în termen. Astfel, instanţa de recurs a constatat că Tribunalul a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, reţinând netemeinicia cererii reclamantului privind acordarea unei pensii militare de invaliditate, şi prin urmare, lipsa unei obligaţii a pârâtului de a stabili un astfel de drept în favoarea sa.
Prin cererea înregistrată la 29 mai 2008, a învederat că înţelege să conteste Decizia instanţei de recurs, solicitând rejudecarea cauzei de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ulterior, recurentul D.G. a arătat că înţelege să formuleze recurs împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti şi a solicitat rejudecarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , în vederea soluţionării căii de atac declarate.
Curtea de Apel, în şedinţa publică din 27 august 2008, faţă de dispoziţiile art. 158 şi art. 159 C. proc. civ., din oficiu a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei sale materiale de soluţionare a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1778/R din 21 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, iar prin Decizia civilă nr. 2985 R din 27 august 2008 a admis excepţia invocată şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
S-a reţinut că, în conformitate cu art. 299 alin. (2) C. proc. civ., recursul se judecă de instanţa imediat superioară celei ce a pronunţat hotărârea atacată, iar art. 4 pct. 1 din acelaşi cod dispună că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Analizând recursul declarat de recurentul D.G. împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti nr. 1778/R din 21 mai 2008, pronunţată în dosarul nr. 34561/3/2007 (1715/2008), secţia a VIII-a şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Decizia nr. 1778/R din 21 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă, este o decizie irevocabilă, fiind pronunţată în calea de atac a recursului împotriva sentinţe civile nr. 464 din 22 ianuarie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Art. 299 alin. (1) C. proc. civ. enumeră cazurile de hotărâri ce pot fi atacate cu recurs, nefiind incluse în această categorie deciziile date în recurs.
Art. 377 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prevede că o hotărâre pronunţată în recurs este irevocabilă, principiu conform căruia aceasta nu mai poate fi atacată, la rândul său, cu recurs.
Acest principiu al legalităţii căilor de atac, conform căruia părţile nu pot uza decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi de căile legale de atac, este consacrat şi la nivel constituţional, în art. 129 din Constituţie, şi trebuie coroborat cu principiul unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac.
Având în vedere că Decizia atacată cu prezentul recurs este o hotărâre irevocabilă, aceasta nemaiputând fi susceptibilă de a fi atacată cu o altă cale de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul D.G. împotriva deciziei nr. 1778/R din 21 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3449/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3459/2009. Civil → |
|---|
