ICCJ. Decizia nr. 3547/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3547/2009
Dosar nr. 37639/3/2005
Şedinţa publică din 19 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta I.C.I. a chemat în judecată pe pârâta SC R. SA şi a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001 anularea deciziei nr. 27 din 20 octombrie 2005 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i restituie terenul în suprafaţă de 4700 mp situat în oraşul Titu, şi despăgubiri băneşti pentru o construcţie demolată.
Reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat obligarea pârâtei la plata prin echivalent a bunurilor preluate abuziv şi anume a terenului în suprafaţă de 1627 mp, a casei de locuit preluată de P.T.T.R. şi demolată, precum şi pentru un număr de 25 pomi fructiferi aflaţi pe terenul preluat.
Se arată în motivarea acţiunii că imobilul „notificat" a fost proprietatea părinţilor R.G. şi E. iar reclamanta este moştenitoarea acestora în calitate de fiică.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 1255 din 4 octombrie 2007 a dispus: respingerea acţiunii cu privire la capătul de cerere privind măsurile reparatorii pentru construcţia demolată, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; admite în parte cererea precizată şi anulează Decizia nr. 27 din 20 octombrie 2005 emisă de pârâtă pe care o obligă să propună reclamantei măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren în suprafaţă de 1628,52 mp identificat prin raportul de expertiză (S.V.); respingere cererea având ca obiect obligarea la măsuri reparatorii prin echivalent pentru 25 pomi fructiferi.
Instanţa a reţinut:
În ce priveşte capătul de cerere privind măsurile reparatorii pentru construcţia demolată notificarea se soluţionează de Primarul unităţii administrativ teritoriale [art. 32 alin. (2) din Legea nr. 10/2001] astfel că pârâta nu poate fi obligată a-l soluţiona.
În ce priveşte terenul în suprafaţă de 1.628,52 mp, pârâta deţine terenul identificat prin expertiză, având drept consecinţă acordarea de măsuri reparatorii.
Legea nr. 10/2001 nu cuprinde dispoziţii privind pomii fructiferi preluaţi, azi inexistenţi.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă, prin Decizia nr. 89 din 24 aprilie 2008.
Instanţa curţii de apel a confirmat situaţia de fapt şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente (Legea nr. 10/2001).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea se susţine, în esenţă, că intimata (pârâtă) a fost de rea credinţă în soluţionarea notificării; a făcut dovada dreptului de proprietate al părinţilor săi cu privire la teren şi casă; instanţele nu au coroborat probele administrate şi nu le-au interpretat corect, imobilul a fost preluat de autorul pârâtei (Ministerul Poştelor) şi notificarea a fost corect îndreptată către intimata-pârâtă.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Faţă de faptul că prima instanţă şi instanţa de recurs au reţinut că intimata-pârâtă SC R. SA nu are calitate procesuală pasivă în cererea având ca obiect obligarea la măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcţia demolată, raportat la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, susţinerea recurentei că notificarea a fost corect îndreptată către aceasta, deoarece imobilul a fost preluat „de autorul intimatei-pârâte" face posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., însă nu este întemeiată.
În privinţa construcţiilor demolate, dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 au fost corect aplicate în cauză, deoarece textul prevede în mod expres că „în situaţia imobilelor – construcţii demolate", notificarea se soluţionează prin dispoziţia motivată a primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
Prin urmare, intimata-pârâtă nu are obligaţia soluţionării notificării şi pentru construcţiile demolate, aşa cum corect s-a reţinut prin sentinţa primei instanţe, păstrată prin Decizia atacată.
Celelalte susţineri al recurentei, care au semnificaţia unei erori în care s-au aflat instanţele, stabilind situaţia de fapt printr-o greşită apreciere a probelor administrate, nu fac posibilă încadrarea în art.304 C. proc. civ. şi nu vor fi analizate.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta I.C.I. împotriva deciziei nr. 89A din 24 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3459/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3417/2009. Civil → |
|---|
