ICCJ. Decizia nr. 9988/2009. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9988/2009
Dosar nr. 5/33/2001
Şedinţa publică din 8 decembrie 2009
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 5426/1999 la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâţii P.I., B.P., F.R., B.L., T.E., F.V., F.T., F.T.D., B.A., F.M. senior, F.M. junior, B.I., M.C., M.L. şi Comisia Judeţeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire asupra terenului în suprafaţă de 3 ha şi 1200 mp, conform titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997; să se constate că terenul se identifică cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 şi nr.top 22713/2 din C.F. 14347; să se dispună intabularea în aceste cărţi funciare a dreptului său de proprietate şi să se dispună anularea titlului de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.E. pentru terenul în suprafaţă de 3400 mp; să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat între pârâta B.I. şi pârâţii M.C. şi M.L.; să se dispună radierea menţiunilor de sub B15-B16 din C.F. 20396 Cluj; să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire a terenurile din C.F. 20396 Cluj şi C.F. 19209 Cluj; să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamantului a loturilor nou formate şi să fie obligaţi pârâţii M.C. şi M.L. să ridice construcţia edificată pe terenul în suprafaţă de 3400 mp sau să fie autorizat reclamantul să ridice construcţia pe cheltuiala pârâţilor; să fie obligaţi pârâţii M.C. şi M.L. să lase liber terenul proprietatea reclamantului.
Prin încheierea nr. 6024 din 30 septembrie 1999 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Cluj în baza dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., apreciindu-se că obiectul pricinii depăşeşte suma de 150.000.000 lei, competenţă care în această situaţie aparţine în primă instanţă tribunalului.
În urma înregistrării cauzei la Tribunalul Cluj, pârâţii M.C. şi M.L. au formulat cererea reconvenţională prin care au solicitat anularea parţială a titlului de proprietate al reclamantului cu privire la poziţia 1, respectiv terenul cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj; au mai solicitat să fie obligată Comisia judeţeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să scoată această parcelă din titlul de proprietate al reclamantului şi să înscrie parcela cu nr.top 22708 din C.F. 19209 Cluj sau să elimine din titlul reclamantului identificarea parcelei în suprafaţă de un hectar şi 1000 mp cu nr.top 22727 (fila 28).
În cauză a formulat cerere de intervenţie în interes propriu intervenienta N.M. care a solicitat anularea parţială a titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997, eliberat în favoarea reclamantului, deoarece terenul înscris în acest titlu se suprapune cu terenul înscris în titlul de proprietate al intervenientei cu nr. 5415/33/1993, validat prin sentinţa civilă nr. 2381/1997 a Judecătoriei Alba Iulia şi Decizia nr. 2081/1999 a Tribunalului Alba; să se formeze şi să se atribuie loturi în natură copărtaşilor, astfel încât ceea ce a fost atribuit intervenientei prin titlu să rămână în totalitate în proprietatea sa; să fie obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată (fila 183).
Reclamantul şi-a completat acţiunea introductivă, solicitând anularea parţială a titlului de proprietate nr. 5415/33/1993, eliberat în favoarea intervenientei N.M. (fila 203).
Pârâţii reconvenţionali şi-au completat cererea reconvenţională cu petitul având ca obiect partajarea imobilului din C.F. 20396, nr.top 22727, solicitând formarea unui lot în suprafaţă de 3400 mp care să le fie atribuit şi să se dispună transcrierea acestuia într-o nouă carte funciară cu intabularea dreptului lor de proprietate cu titlul de cumpărare şi partaj, ca bun comun (fila 258).
Prin sentinţa civilă nr. 575 din 6 noiembrie 2000, Tribunalul Cluj a admis în parte acţiunea, a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra a 3 ha şi 1200 mp teren, prin reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 conform titlului de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997.
S-a constatat că terenul se identifică cu parcelele nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 Cluj-Napoca şi nr.top 22713/2 din C.F. 14347.
Au fost respinse celelalte capete de cerere din acţiunea reclamantului ca neîntemeiate.
S-a dispus partajarea imobilului conform completării raportului de expertiză întocmit de ing. B.I., varianta 3/A ce face parte integrantă din hotărâre, astfel:
- lotul nr. 1 format din C.F. 19209, nr.top 22708 în suprafaţă de 12.390 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui B.I. şi soţiei sale N.G. în cotă de 1/1 parte;
- lotul nr. 2 compus din C.F. 20396, nr. top 22721/1 în suprafaţă de 9322 mp fanat în punctul numit „Surpătură" s-a atribuit lui P.I. (văduva lui F.I.), născută F.R. în cotă de 56/280 parte, B.G. în cotă de 42/280 parte, B.A. în cotă de 18/208 parte, T.E. în cotă de 18/280 parte, F.V. în cotă de 18/280 parte, F.V. în cotă de 18/280 parte, B.A.I. în cotă de 18/280 parte, F.M. în cotă de 18/280 parte şi B.L. în cotă de 18/280 parte) şi s-a instituit asupra cotei de ¼ parte uzufruct viager în favoarea văduvei lui F.G., născută S.R.;
- lotul nr. 3 format din C.F. nouă, nr.top 22713/1 în suprafaţă de 10100 mp fanat în punctul numit „Surpătură", nr.top 22713/2/1 în suprafaţă de 7016 mp fanat în punctul „Surpătură", nr.top 22727/2 în suprafaţă de 7600 mp fanat în punctul „Surpătură" în favoarea lui B.V., în cotă de 1/1 parte.
- lotul nr. 4 format din C.F. nouă nr.top 22727/3 în suprafaţă de 3400 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui M.C. şi M.L. în cotă de 1/1 parte;
- lotul nr. 5 format din C.F. nouă, nr.top 22713/2/2 în suprafaţă de 3084 mp fanat în punctul „Surpătură" s-a atribuit lui N.M. în cotă de 1/1 parte.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al părţilor în C.F., cu titlul de partaj, lege şi cumpărare şi s-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că, părţilor din proces li s-a recunoscut dreptul de proprietate pe anumite porţiuni de teren în baza Legii nr. 18/1991;
Din adresa emisă de Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 (fila 15 dosar 5426/1999 al Judecătoriei Cluj-Napoca), rezultă că suprafaţa de teren pe care o revendică reclamantul de 0,10 ha în Colonia Făget nu poate fi atribuită niciunei persoane, deoarece este proprietate de stat aflată în administrarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca şi că este închiriat pârâtului M.C.
Potrivit adresei aflate la fila 20 din acelaşi dosar s-a reţinut că la data de 23 aprilie 1994 a fost reconstituit reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3,12 ha, identificat cu terenul înscris în C.F. nr. 19209 şi 14347 Cluj.
Prefectura Judeţului Cluj a menţionat prin înscrisul de la fila 21 din dosar nr. 5426/1999 că în favoarea reclamantului s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafeţele de teren pe care le-a avut înscrise în registrul agricol în perioada anilor 1959-1963 şi că este îndreptăţit să i se reconstituie pe raza municipiului Cluj-Napoca dreptul de proprietate pentru 1,10 ha, iar pentru diferenţa de teren, respectiv de 9597 mp a fost pus în posesie de către Comisia comunală Feleacu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi a fost emis titlul de proprietate nr. 5382/2009/1993, iar pentru 0,93 ha teren s-a stabilit dreptul reclamantului la acţiuni, terenul fiind situat în perimetrul S.C.P.P. Cluj-Napoca.
Instanţa a apreciat că din extrasele de carte funciară rezultă că reclamantul este intabulat din anul 1949 în C.F. 14347 Cluj, nr.top 22713/2 prin donaţie şi partaj iar în C.F. 19209 sunt intabulaţi părinţii reclamantului B.I. şi N.G., situaţie în care terenurile respective revin reclamantului.
Pârâţii M.C. şi M.L., în baza sentinţei civile nr. 6376/1995 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi-au intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 56/336 parte din imobilul înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 26727, sub B15-16.
Prin sentinţa civilă nr. 14245 din 19 noiembrie 1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a respins acţiunea reclamantului B.V. prin acre a solicitat modificarea hotărârii nr. 80/1991 a Comisiei Judeţene Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în sensul de a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,12 ha, reţinându-se că nu a făcut dovada că ar fi fost proprietar asupra terenului din Colonia Făget, iar cu privire la suprafaţa de 0,37 ha teren cumpărată de la B.I. putea să solicite obligarea acesteia la încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare pentru care aceasta deţinea titlul de proprietate nr. 28077/2345/1997.
Prin sentinţa civilă nr. 1854/1995 a Tribunalului Cluj s-a admis acţiunea reclamanţilor B.A., F.T., T.E., B.A., F.V. şi F.M. (pârâţi în dosarul de faţă) şi Comisia Judeţeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/19991 a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a acestora pentru suprafaţa de 2,275 ha teren agricol conform adeverinţei eliberate şi a sentinţei civile nr. 5669/1994 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 75/1995 a Curţii de Apel Cluj.
Faţă de titlurile de proprietate anexate la dosar şi de hotărârile judecătoreşti s-a reţinut că intervenientei N.M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2 ha şi 1200 mp teren, astfel că reclamantul nu mai poate revendica această suprafaţă, deoarece antecesorii săi au vândut respectivul teren antecesorului intervenientei.
Identificarea terenurilor din titlurile de proprietate s-a făcut prin expertiza topografică efectuată de ing. I.B. şi conform propunerilor de expertiză a fost sistată indiviziunea cu privire la aceste terenuri.
Împotriva sentinţei instanţei de fond au declarat apeluri reclamantul B.V., pârâţii F.T., F.V., T.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. junior şi intervenienta N.M.
Reclamantul B.V. a criticat hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte:
In primul rând a susţinut că, deşi instanţa de fond a constatat valabilitatea titlului său de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 3 ha şi 1200 mp şi a stabilit că acest teren face parte din parcelele cu nr.top 22727 din C.F. 20396 Cluj-Napoca, nr.top 22713/1 din C.F. 19209 şi nr.top 22713/2 din C.F. 14347, prin varianta de partaj dispusă i s-a atribuit numai suprafaţa de 2 ha şi 4716 mp teren.
Mai arată că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la anularea parţială a titlului de proprietate, cerere cu care a fost investită prin acţiunea reconvenţională şi cererea de intervenţie şi nici cu privire la anularea titlurilor de proprietate ale pârâtei B.I. şi intervenientei N.M., neanalizând care dintre cele trei titluri de proprietate în discuţie a fost legal emis.
Reclamantul a susţinut valabilitatea titlului său de proprietate întemeiat pe faptul că el şi părinţii săi sunt proprietarii terenurilor înscrise în titlul conform cărţilor funciare şi certificatului nr. C/590 emis de Arhivele Statului, reclamantul figurând în Registrul Agricol cu o suprafaţă de 3,12 ha.
De asemenea, s-a susţinut că titlul de proprietate emis pe numele numitei B.I. este nelegal şi trebuie anulat, întrucât nici pârâta şi nici antecesorii săi nu au adus teren în CAP şi nu au figurat în Registrul Agricol cu acest teren. Mai mult decât atât, pârâta B.I. nu a formulat cerere pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren, demersurile în sensul reconstituirii fiind iniţiate de pârâtul M.C.
Titlul de proprietate emis în favoarea intervenientei N.M. s-a apreciat a fi nelegal, deoarece reconstituirea a fost făcută în calitate de moştenitoare a lui R.P., persoană care nu figurează ca proprietar în C.F. 14374 Cluj, nr.top 22713/2, acest teren fiind proprietatea reclamantului.
Parte din terenul înscris în titlul de proprietate al intervenientei a fost identificat de expert ing. B.I. pe nr.top 22713/2, care este proprietatea tabulară a reclamantului din anul 1949 şi că antecesorul intervenientei R.P. a deţinut teren în zonă, însă terenul este înscris în C.F. 1082 nr.top 22717.
Astfel, s-a susţinut că temeinicia acţiunii reclamantului atrăgea respingerea cererii reconvenţionale şi a cererii de intervenţie, motiv pentru care s-a solicitat schimbarea sentinţei apelate.
Pârâţii F.V., T.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr. au solicitat desfiinţarea în parte a sentinţei instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală şi menţinerea în întregime a titlurilor de proprietate.
Se arată în motivele de apel că pârâţii sunt proprietari tabulari a imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj-Napoca, iar terenul înscris în titlul de proprietate eliberat în favoarea lor nu se suprapune cu terenurile înscrise în titlul de proprietate al reclamantului B.V. sau al intervenientei N.M.
Mai susţin că, în mod greşit instanţa a atribuit la partaj în favoarea pârâţilor cota de 188/280 parte din terenul în suprafaţă de 2382 mp în loc de întreaga suprafaţă de 10163 mp.
Intervenienta N.M. în apelul său a invocat nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei.
O primă critică adusă în motivele de apel, se referă la pronunţarea sentinţei de către o instanţă necompetentă material.
Intervenienta a invocat excepţia necompetenţei materiale încă din faza judecăţii în faţa Tribunalului Cluj, motivându-şi excepţia pe jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie şi a Curţii de Apel Cluj, potrivit căreia indiferent de valoarea bunurilor supuse partajului, cererile ce au acest obiect intră în competenţa judecătoriei.
Unul dintre capetele de cerere ale acţiunii reclamantului priveşte sistarea stării de indiviziune, dar acţiunea în ansamblul său nu atrage competenţa în primă instanţă a tribunalului.
Sub aspectul soluţionării fondului, instanţa în mod greşit a reţinut starea de fapt ca derivând din considerentele unor hotărâri judecătoreşti şi din acte administrative.
Sentinţa civilă nr. 1854/1995 a Tribunalului Cluj prin care Comisia Judeţeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a fost obligată să pună în posesie pe pârâţi nu este opozabilă intervenientei N.M.
Se mai susţine că, deşi s-a reţinut că titlul de proprietate al intervenientei N.M. a fost validat prin sentinţa civilă nr. 2581/1997 a Judecătoriei Alba Iulia, instanţa a atribuit o parte din proprietatea intervenientei numiţilor B.G. şi P.I.
În urma examinării apelurilor declarate în cauză, au fost reţinute ca întemeiate în parte cele declarate de reclamantul B.V. şi intervenienta N.M. şi ca nefondate cele declarate de pârâţi.
Prin Decizia nr. 326A din 28 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, a fost admis în parte apelul declarat de reclamantul B.V., decedat în cursul procesului şi continuat de moştenitorii B.V.A. şi B.E.A. şi în parte apelul declarat de intervenienta N.M. împotriva sentinţei civile nr. 575 din 6 noiembrie 2000 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în tot şi în consecinţă:
A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul B.V. împotriva pârâţilor B.A., B.L., T.R.E., decedată în cursul procesului, continuat de moştenitorii T.I., L.M.L., M.D., F.T.D. şi F.T.P., F.V., F.M. senior, F.M. jr., B.I., P.I., I.F., M.C., decedat în cursul procesului, continuat de moştenitorii M.L.N., M.V., M.C.L. şi Prefectura Cluj - Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
S-a constatat că reclamantul B.V. a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire, conform titlului de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997 asupra terenului în suprafaţă de 1 ha şi 100 mp înscris în C.F. nr. 14437 Cluj, nr.top 22713/2 şi asupra ternului în suprafaţă de un hectar 100 mp, înscris în C.F. nr. 19209 Cluj nr.top 22713/1.
S-a dispus intabularea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamantului cu titlu de lege; s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, eliberat în favoarea intervenientei N.M. cu privire la suprafaţa de 3084 mp teren, identificată cu nr.top 22713/2/2 în raportul de expertiză întocmit de ing. expert I.B. schiţa de la fila 280 a dosarului nr. 6399/1999 al Tribunalului Cluj, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de pârâţii M.C. şi M.L.N. şi în parte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta N.M. şi s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr. 27942/2402/1997 eliberat în favoarea reclamantului B.V. cu privire la terenul în suprafaţă de 1 ha şi 1000 mp, parcela cu nr.top 22727.
S-a dispus partajarea imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 astfel:
- lotul nr.top nou 22727/1 teren în suprafaţă de 16922 mp se va reînscrie în această carte funciară în favoarea vechilor proprietari;
- lotul cu nr.top nou 22727/2 teren în suprafaţă de 3400 mp se atribuie pârâţilor M.C. şi M.L.N.
Tabelul cu mişcarea parcelelor corectata de instanţă din expertiza tehnică întocmită de expert I.B., fila 279 din dosar nr. 6399/1999 al Tribunalului Cluj, precum şi schiţa de la fila 280 a aceluiaşi dosar, în ceea ce priveşte identificarea parcelei cu nr.top 22727/2, fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a dispus intabularea într-o nouă carte funciară a dreptului de proprietate al pârâţilor M.C. şi M.L.N. cu titlul de cumpărare şi partaj, ca bun comun.
Au fost respinse ca nefondate capetele de cerere din acţiunea reclamantului având ca obiect anularea parţială a titlului de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.I., constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu, încheiat între pârâţii B.I. şi M.C., M.L.N., radierea menţiunilor din C.F. nr. 20396 Cluj de sub B15-16, ieşirea din indiviziune asupra imobilelor înscrise în C.F. nr. 20396 Cluj şi C.F. nr. 19209 Cluj, intabularea asupra loturilor nou formate, obligarea pârâţilor M. să-şi ridice construcţia sau să fie autorizat reclamantul să o ridice pe cheltuiala pârâţilor şi pârâţii să fie obligaţi la eliberarea terenului, proprietatea reclamantului.
A fost respins ca nefondat capătul de cerere reconvenţională, având ca obiect obligarea pârâtei Comisia Judeţeană Cluj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi să se înscrie în titlul de proprietate al reclamantului parcela cu nr.top 22708 din C.F. nr. 19209 Cluj.
A fost respins ca nefondat petitul din cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta N.M., având ca obiect formarea şi atribuirea de loturi în natură copărtaşilor.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr., precum şi apelul declarat de pârâtul F.T.P.
Au fost obligaţi pârâţii F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr. şi F.T.P. să plătească reclamantului câte 100 lei cheltuieli de judecată parţiale, după compensare în ambele instanţe, iar intervenientei N.M. câte 50 lei cu acelaşi titlu.
A fost obligat reclamantul să plătească pârâţilor M.L.N., M.V. şi M.C.L. suma de 822 lei cheltuieli de judecată parţiale în ambele instanţe.
S-a reţinut că, în apelul declarat de intervenienta N.M. s-a invocat nelegalitatea sentinţei instanţei de fond pentru faptul că ar fi fost pronunţată de către o instanţă necompetentă material.
În acest sens, s-a avut în vedere că acţiunea reclamantului a fost înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca la data de 27 mai 1999, când s-a constatat că litigiul este unul evaluabil în bani, că valoarea a fost indicată de reclamant la 200.000.000 lei şi prin încheierea nr. 6024 din 30 iunie 1999 s-a stabilit că tribunalul este instanţa competentă material să soluţioneze cauza conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
Conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. „tribunalul judecă în primă instanţă procesele şi cererile privind drepturile şi obligaţiile rezultând din raporturile juridice civile al căror obiect au o valoare de peste 150.000.000 lei".
Astfel, atât la data sesizării instanţei, cât şi la data pronunţării sentinţei (6 noiembrie 2000), norma de competenţă materială mai sus menţionată era în vigoare.
În opinia intervenientei N.M., necompetenţa materială a primei instanţe a fost atrasă de faptul că în cererile părţilor există şi petite vizând partajul judiciar, iar în cazul acestora, indiferent de valoare, competenţa materială în primă instanţă aparţine judecătoriei.
Primele două petite din acţiunea reclamantului în constatarea dreptului său asupra unor terenuri a căror valoare era de 2.000.000 lei, atrăgeau la data sesizării instanţei, cât şi la data pronunţării hotărârii competenţa materială a tribunalului conform art. 18 rap. la art. 2 C. proc. civ.
Cererea de intervenţie a fost introdusă la Tribunalul Cluj şi, fiind o cerere incidentală, competenţa de a se pronunţa asupra ei revenind, conform art. 17 C. proc. civ. instanţei sesizate cu cererea principală.
S-a mai arătat că părţile şi-au mai afirmat drepturi derivând din titlurile de proprietate, drepturi individualizate şi nu s-a solicitat partajarea unor terenuri pentru care s-ar fi eliberat titluri comune, care să justifice partajul după regulile de procedură, aspecte faţă de care s-a reţinut că acest motiv de apel este neîntemeiat.
Instanţa a fost investită prin acţiunea reclamantului, a pârâţilor reconvenţionali M. şi a cererii de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta N.M., cu petitele având ca obiect anularea titlurilor de proprietate nr. 28077/2345 din 30 iulie 1997, eliberat în favoarea pârâtei B.I., anularea parţială a titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, eliberat în favoarea intervenientei N.M. (completarea la acţiunea introductivă a reclamantului, fila 178 dosar nr. 6399/1999), anularea parţială a titlului de proprietate al reclamantului nr. 27942/2402/1997 cu privire la parcela cu nr.top 22727 din C.F. 20396 (fila 28 acţiune reconvenţională a pârâţilor M.) şi anularea parţială a titlului de proprietate al reclamantului cu privire la terenul care se suprapune peste cel înscris în titlul de proprietate al intervenientei N.M., nr. 5415/33/1993 (fila 183 dosar nr. 6399/1999).
Stabilirea legalităţii acestor titluri de proprietate, a drepturilor uneia sau alteia dintre părţi asupra aceloraşi terenuri s-a reţinut a fi o chestiune de care depinde indisolubil soluţionarea celorlalte cereri cu care instanţa a fost investită.
Cu toate că, susţinerile părţilor au fost confirmate prin concluziile expertizei topografice, s-a reţinut că anumite porţiuni de teren sunt înscrise în câte două titluri de proprietate, fără ca instanţa să stabilească în concret care dintre părţi sunt îndreptăţite, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 la restituire sau constituire.
De asemenea, instanţa a partajat imobilul înscris în C.F. 19209, nr.top 22708, teren ce nu este înscris în titlul de proprietate al reclamantului şi 1-a atribuit antecesorilor acestuia, persoane decedate care nu au fost părţi în proces.
Aceste dispoziţii ale sentinţei s-au reţinut contrare dispoziţiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii, iar în privinţa atribuirii unui teren în favoarea unor persoane decedate anterior promovării procesului s-au încălcat atât dispoziţiile textului de mai sus, cât şi ale art. 41 alin. (1) C. proc. civ., referitor la posibilitatea de a fi părţi în judecată a persoanelor care au folosinţa drepturilor civile. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează la moartea acesteia conform art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 şi, lipsind capacitatea de folosinţă nu se poate vorbi despre existenţa capacităţii procesuale de folosinţă.
Greşita soluţionare a cererilor de anulare a titlurilor de proprietate a influenţat soluţia ce s-a dat tuturor cererilor cu care instanţa a fost investită, motiv pentru care s-a dispus schimbarea în tot a sentinţei.
Judecând pricina în fond cu privire la cererile formulate, instanţa de apel a reţinut referitor la valabilitatea titlurilor de proprietate următoarele:
Titlul de proprietate al numitului B.V. nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997 s-a eliberat acestuia în nume propriu, în calitate de persoană îndreptăţită, care „a adus pământ în cooperativă sau căruia i s-au preluat în orice mod de către aceasta", conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 (fila 6 dosar nr. 5426/1999).
Potrivit disp. art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991, întinderea suprafeţei cu privire la care se reconstituie dreptul se face cu evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate, cartea funciară şi depoziţii de martori.
Reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 3 ha şi 12000 mp teren, în titlul de proprietate fiind menţionate şi date de identificare a acestei suprafeţe, respectiv numărul cărţii funciare şi numerele topografice astfel: C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727, C.F. 19209, nr.top 22713/1 şi C.F. 14347 nr.top 22713/2.
Pârâţii M. şi intervenienta N.M. au contestat legalitatea parţială a titlului reclamantului cu privire la parcela de 1 ha 100 mp cu nr.top 22727 din C.F. 20396, respectiv intervenienta N.M. în termeni generali şi anume cu privire la suprafaţa care se suprapune cu terenul înscris în titlul său de proprietate nr. 5415/33/1993.
Terenurile înscrise în titlurile de proprietate se află în extravilanul municipiului Cluj-Napoca, în cărţile funciare fiind înscrise ca fanat la „Surpătură". Din întreaga suprafaţă de 3 ha şi 1200 mp, anterior cooperativizării, reclamantul B.V. a fost proprietar tabular al terenului de I ha 100 mp, înscris în C.F. 14347 Cluj, nr.top 22713/2 dobândit în anul 1949 cu titlul de donaţiune şi partaj.
S-a reţinut că extrasul C.F. 2396 Cluj relevă faptul că anterior cooperativizării, terenul în suprafaţă de 3 iugăre 850 stânjeni pătraţi, cu nr.top 22727 era coproprietatea mai multor persoane.
Între coproprietari figurează soţii B.G. şi B.M. asupra unor cote de câte 3/12 parte.
Faţă de actele de stare civilă depuse de reclamantul B.V. s-a reţinut că acesta este fiul lui B.I. şi al A., iar B.I., tatăl său a fost fiul lui G. şi M.
Cu toate că actele de stare civilă au condus la concluzia că reclamantul ar fi nepotul proprietarilor tabulari, în apel reclamantul a contestat că aceştia ar fi antecesorii săi. Astfel, dacă reclamantul nu este moştenitorul proprietarilor imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727, în mod nelegal i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru acest teren.
În favoarea acestei concluzii s-au adus argumente suplimentare, în sensul că reclamantul nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitor al antecesorilor săi. Pe de altă parte, conform certificatului nr. C/590 din 5 iulie 1990, eliberat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului, filiala Cluj, reclamantul figura în Registrul Agricol al comunei Feleacu în perioada anilor 1959-1960 cu o suprafaţă totală de 2,88 ha, din care 1,78 ha în comună şi 1,10 ha în alte localităţi, respectiv în Cluj. Din coroborarea înscrisurilor din Registrul Agricol cu înscrierile din C.F. 14347 Cluj, în care reclamantul avea înscris în anul 1949 terenul în suprafaţă de 1 ha 100 mp, s-a ajuns la concluzia că această suprafaţă a fost cooperativizată din proprietatea reclamantului şi că este îndreptăţit să i se reconstituie dreptul pe raza municipiului Cluj.
Raportat la acest aspecte, s-a reţinut întemeiată cererea reconvenţională a pârâţilor M., prin care au cerut constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate al reclamantului, precum şi cererea de intervenţie în interes propriu şi, în baza dispoziţiilor III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 să se constate nulitatea absolută, parţială a titlului de proprietate al reclamantului pentru terenul de I ha şi 100 mp din C.F. 20396, nr.top 22727.
În acest condiţii, instanţa a avut în vedere că părţile din proces nu au solicitat constatarea nulităţii titlului reclamantului cu privire la parcela cu nr.top 22713/1 din C.F. 19209 Cluj.
În C.F. 19209 Cluj sunt înscrise parcelele cu nr.top 22708 şi 22 713/1, imobile proprietatea lui B.I. şi a soţiei sale, născută N.G., în părţi egale, care sunt părinţii reclamantului.
Pârâţii M. au solicitat obligarea Comisie Judeţene Cluj să includă în titlul de proprietate al reclamantului parcela cu nr.top 28708, însă această cerere nu a fost primită pentru mai multe considerente.
Astfel, conform principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, reclamantul era îndreptăţit să formuleze o astfel de cerere, pârâţii nejustificând un interes.
Apoi, trebuie reţinut că terenul fiind în extravilan putea face obiectul unei alte reconstituiri şi inclus într-un alt titlu de proprietate, deoarece potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, anterior modificării ei, reconstituirea în zona colinară s-a făcut „de regulă pe vechile amplasamente", potrivit art. 13 alin. (2).
În final, legalitatea titlului de proprietate al reclamantului s-a constatat cu privire la terenul de 1 ha 100 mp din C.F. 19209, nr.top 22713/1 şi de 1 ha 100 mp din C.F. 14347, nr.top 22713/2.
Titlul de proprietate al pârâtei B.I. a fost contestat de reclamant.
Prin titlul de proprietate nr.28077/2345 eliberat la 30 iulie 1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate al pârâtei B.I. asupra terenului extravilan în suprafaţă de 3400 mp şi aceasta a solicitat reconstituirea în calitate de moştenitoare a defuncţilor B.C. şi B.P.
Antecesoarea pârâtei a fost coproprietara imobilului înscris în C.F. 20396 Cluj în cotă de 56/336 parte.
Din expertiza topografică efectuată în cauză, s-a reţinut că parcela de 3400 mp înscrisă în titlul de proprietatea al pârâtei B.I. face parte din terenul evidenţiat în C.F.20396 Cluj, nr.top 22727.
Prin examinarea legalităţii titlului reclamantului şi constatarea că reclamantul nu este îndreptăţit la reconstituire pentru terenul cu numărul top arătat se constată netemeinicia petitului, ce are ca obiect anularea titlului de proprietate al pârâtei B.I.
Titlul de proprietate al intervenientei N.M. a fost contestat de reclamant prin cererea de completare a acţiunii (fila 203 dosar nr. 6399/1999).
Intervenientei N.M. în nume propriu în calitate de moştenitoare a defunctului R.P. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2 ha 1200 mp prin titlul nr. 5415/33 din 19 martie 1993.
Parte din terenul înscris în titlul de proprietate al intervenientei s-a constatat că se suprapune peste terenul înscris în titlul de proprietate al reclamantului, respectiv suprafaţa de 304 mp, pe care expertul a identificat-o cu nr.top nou 22713/2/2. Terenul cu nr.top 22713/2 a fost proprietatea tabulară a reclamantului din anul 1949, singurul îndreptăţit să i se reconstituie acest drept.
Pentru că intervenienta nu este persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din C.F. 14347, nr.top 22713/2 s-a concluzionat ca în temeiul art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 să se anuleze parţial titlul de proprietate pentru suprafaţa de 3084 mp teren.
În temeiul disp. art. 46 din Decretul-lege nr. 115/1938, ca efect al anulării parţiale a titlului s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantului în cartea funciară cu titlu de lege.
Reclamantul a solicitat şi ieşirea din indiviziune cu privire la terenurile înscrise în C.F. 1929 şi C.F. 20396 Cluj.
Din imobilul înscris în C.F. 1929, reclamantul a dobândit prin Legea nr. 18/1991 proprietatea parcelei cu nr.top 22713/1 asupra căreia este unic proprietar, dreptul său putând fi înscris în noua carte funciară.
Nefiind întrunită cerinţa existenţei unui drept de proprietate comună, în sensul disp. art. 673 ind. 1 C. proc. civ., s-a reţinut că nu poate fi primită cererea pentru ieşirea din indiviziunea asupra acestui teren.
Asupra terenului din C.F. 20396, nr.top 22727, titlul reclamantului a fost anulat, împrejurare în care reclamantul nu mai are calitatea să solicite partajul.
Cereri de partaj cu privire la acest imobil au formulat şi pârâţii, M. prin cererea reconvenţională şi intervenienta N.M.
Pârâţii M. au încheiat cu pârâta B.I. un contract de vânzare-cumpărare provizoriu privind cota ideală de 56/336 parte din imobilul înscris în C.F. 20396 nr.top 22727. Terenul promis spre vânzare este în suprafaţă de 3400 mp, promitentei vânzătoare B.I. fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate asupra acestuia prin titlul nr. 28077/23425/1997. în baza sentinţei civile nr. 6376 din 23 iunie 1995 a Judecătoriei Cluj-Napoca, dosar nr. 4533/1995, pârâţii M.C. şi M.L. şi-au intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 56/336 parte sub B 15-16.
Întinderea terenului cu nr.top 22727 este de 20322 mp, din care pârâţii au o cotă de 56/336 parte, ce s-a determinat prin emiterea titlului de proprietate în favoarea antecesoarei lor în drepturi B.I. pentru suprafaţa de 3400 mp.
Asupra diferenţei de teren de 16922 mp îşi dispută drepturile pârâţii B.A., B.L., T.I., L.M.L., M.D., F.T.D., F.T.P., F.V., F.M. senior, F.M. jr., P.I., F.I. şi intervenienta N.M.
În favoarea moştenitorilor defuncţilor B.G. şi B.M. s-a emis titlul de proprietate nr. 27942/2401 din 8 iulie 1997 pentru suprafaţa de 2 ha 838 mp teren, din care în extravilan pentru suprafaţa de 1 ha 163 mp, în tarlaua 129, parcelele 112-113.
Anterior urmării procedurii speciale reglementată de Legea nr. 18/1991 şi eliberării titlului de proprietate şi-au înscris dreptul de proprietate cu titlul de moştenire în C.F. 20396 asupra cotei de 168/336 parte B.G., B.A., T.E., F.V., F.V., B.A., F.M. şi B.I. (fila 130-133 dosar nr. 6399/1999).
În dosarul nr. 5763/1996 al Judecătoriei Alba-Iulia, reclamanţii B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. şi M.F. au solicitat anularea parţială a titlului de proprietate al pârâtei N.M. pentru suprafaţa de 1 ha 2400 mp aferentă parcelei 112, tarla 129.
Prin sentinţa civilă nr. 2581 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Alba-Iulia s-a respins ca nefondată acţiunea, sentinţă rămasă definitivă prin Decizia nr. 2081/A din 15 decembrie 1999 a Tribunalului Alba şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2096 din 20 septembrie 2000 a Curţii de Apel Alba Iulia.
În considerentele acestei hotărâri s-a reţinut în esenţă că, antecesorul pârâtei N.M., numitul R.P. a cumpărat în anul 1939 suprafaţa de teren în litigiu înscrisă în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 de la antecesorii reclamanţilor B.G., P.I., văduva lui B.C., născută S.P., văduva lui F.I., născută F.R. şi C.M., toţi coindivizari asupra acestui imobil.
De la data dobândirii lui, soţii R. au folosit terenul netulburati, înscriindu-l în Registrul Agricol şi apoi în CAP.
Din acest teren, în anul 1969, după decesul lui R.P., soţia acestuia R.R. şi pârâta N.M. au înstrăinat pârâtului H.A.O. suprafaţa de 1000 mp din imobilul înscris în C.F. 20396 Cluj nr.top 22727.
In final, s-a reţinut că titlurile de proprietate ale pârâtei N.M. şi ale pârâtului H.A.O. cu nr. 5415/40 din 22 martie 1993 au fost legal emise.
La rândul ei, intervenienta N.M. a contestat titlul de proprietate al pârâţilor B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. şi F.D.
Prin sentinţa civilă nr. 8649 din 10 noiembrie 2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-au admis acţiunea şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul H.A.O. şi s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr. 7242/2401/1997, în sensul excluderii terenului de 2400 mp, tarla 129, parcela 112 din acest teren şi s-a dispus includerea în acest titlu a pârâtului F.T., alături de ceilalţi moştenitori ai defunctului B.G.
Prin Decizia nr. 1671 din 2 noiembrie 2001 a Tribunalului Cluj, sentinţa a fost schimbată în parte, în sensul anulării parţiale a titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997 şi pentru suprafaţa de 1000 mp din tarlaua 129, parcela 113, hotărâre rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1564 din 11 iulie 2002 a Curţii de Apel Cluj.
Din coroborarea dispoziţiilor hotărârilor mai sus menţionate şi din considerentele expuse cu privire la legalitatea titlului pârâtei B.I. rezultă că asupra terenului de 20.322 mp înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22121, părţile din proces au următoarele drepturi:
pârâţii M. asupra suprafeţei de 3400 mp teren dobândit prin titlul de proprietate de B.I. şi înstrăinat acestora, drept intabulat în C.F. pentru cota de 56/336 parte;
intervenienta N.M. suprafaţa de 1 ha 2400 mp, suprafaţa aferentă parcelei 112, tarla 129, conform titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993;
pârâţii B.A., F.T., T.E., B.L., F.V. şi F.D. asupra 6763 mp, conform titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997 eliberat pentru 1 ha 163 mp şi anulat cu privire la suprafaţa de 3400 mp intabulaţi asupra cotei de 168/336parte. Nici în cauzele având ca obiect constatarea nulităţii titlurilor de proprietate ale pârâţilor mai sus menţionaţi şi al intervenientei N.M. şi nici în prezenta cauză, aceste părţi nu au solicitat intabularea drepturilor lor de proprietate în cartea funciară şi rectificarea înscrierilor cu privire la cotele deţinute de pârâţi, astfel că în acest cadru procesual cererea intervenientei de a se dispune ieşirea din indiviziune asupra terenurilor din C.F. 20396, nr.top 22727 nu poate fi admisă, neputându-se ignora existenţa hotărârii irevocabile prin care s-a constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. 27242/2401/1997.
S-a reţinut ca admisibilă cererea formulată de pârâţii M. privind partajul imobilului din C.F. 20396, nr.top 22725, întrucât parcela de 3400 mp, individualizată în titlul de proprietate al pârâtei B.I. a fost vândută pârâţilor M., care şi-au intabulat dreptul de proprietate în C.F.
Partajul consfinţeşte din punct de vedere tabular operaţiunile prin care parcela de 3400 mp a fost delimitată în concret prin punerea în posesie, operaţiune realizată conform Legii nr. 18/1991.
Expertiza întocmită la judecata în fond a cauzei de ing. B.I. şi tabelul de mişcare parcelară au fost corectate de instanţă, întrucât expertul a format lotul cu numere topografice noi şi a dispus atribuirea unei părţi din imobil reclamantului, cu toate că acesta nu a justificat vreun drept cu privire la imobil.
De asemenea, expertul a propus atribuirea unui lot şi în favoarea pârâţilor, fără a avea în vedere că titlul lor a fost parţial anulat, astfel că terenului ce excede suprafeţei de 3400 mp i s-a atribuit un număr topografic nou.
Capetele de cerere din acţiunea reclamantului ce a avut ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare, provizoriu încheiat între B.I. şi pârâţii M.C. şi M.L., radierea menţiunilor din C.F. 20396 de sub B 15-16, obligarea pârâţilor M. să ridice construcţia sau să fie autorizat reclamantul să o ridice pe cheltuiala pârâţilor şi obligarea pârâţilor M. să elibereze terenul proprietatea reclamantului s-au reţinut a fi indisolubil legate de dreptul invocat de reclamant asupra terenului din C.F. 20396, nr.top 22727.
Din analiza legalităţii titlului de proprietate al reclamantului s-a statuat că acesta nu are nici un drept asupra terenului înscris în C.F. indicat mai sus şi că în lipsa calităţii de proprietar nu poate pretinde că i-a fost lezat un drept în sensul susţinerilor sale.
Nefondate s-au reţinut şi apelurile declarate de pârâţii F.V., T.R.E., B.L., B.A., F.M. senior, F.M. jr. şi F.T.P.
Aceşti pârâţi au cerut schimbarea sentinţei în sensul „menţinerii în întregime a titlului lor de proprietate", cerere ce nu poate fi admisă pentru următoarele considerente:
În speţă, pârâţii nu au formulat cerere reconvenţională şi nu au solicitat constatarea nulităţii niciunuia din titlurile de proprietate emise în favoarea celorlalte părţi din proces.
De altfel, dacă o atare cerere s-ar fi formulat cel puţin cu privire la legalitatea titlurilor de proprietate ale pârâţilor şi ale intervenientei N.M., ar fi operat autoritatea de lucru judecat, derivând din dispoziţiile sentinţei civile nr. 2581/1997 a Judecătoriei Alba Iulia şi ale sentinţei civile nr. 8649/2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Toate aspectele invocate de părţi în dezvoltarea motivelor de apel tind să demonstreze legalitatea titlurilor de proprietate, dar nu mai pot fi puse în discuţie, în condiţiile în care au fost deja analizate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile.
Împotriva deciziei nr. 236/A din 28 septembrie 2007 a declarat recurs în termen intervenienta N.M., pe care a criticat-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor de recurs prev. de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
O primă critică se referă la anularea parţială a titlului de proprietate nr. 5415/33 din 19 martie 1993, emis pe numele intervenientei-recurente N.M.
Se susţine că instanţa de apel, după ce a constatat că recurentei i-a fost corect stabilit dreptul de proprietate pentru 2 ha 1200 mp, concluzionează greşit că aceasta nu are calitate de persoană îndreptăţită pentru o suprafaţă de 3084 mp din suprafaţa iniţială, deoarece se suprapune peste o parte din terenurile ce au fost reconstituite în favoarea reclamantului B.V. prin titlul de proprietate nr. 27942/2402 din 8 iulie 1997.
Recurenta pretinde că hotărârea recurată este nelegală sub acest aspect, deoarece i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate prin mai multe hotărâri judecătoreşti irevocabile şi că titlul său este anterior celui emis reclamantului.
Mai arată că, în condiţiile în care titlul de proprietate al reclamantului B. a fost emis ulterior pronunţării sentinţei civile nr. 2581 din 22 aprilie 1997, acesta este parţial lovit de nulitate absolută pentru suprafaţa de 3084 mp ce se suprapune peste titlul recurentei.
A doua critică vizează caracterul contradictoriu al motivării deciziei recurate.
În acest sens, învederează că într-un pasaj al considerentelor deciziei recurate se arata că „antecesorul pârâtei N.M., numitul R.P. a cumpărat în anul 1939 suprafaţa în litigiu...de la antecesorii reclamanţilor B.G., P.I. şi alţii..., toţi coindivizari asupra acestui imobil; de la data dobândirii terenului, soţii Rus l-au folosit netulburaţi, înscriindu-l în Registrul Agricol şi apoi în CAP".
Contradictoriu cu aceste considerente, instanţa de apel a reţinut într-un alt pasaj al considerentelor că „din coroborarea înscrisurilor din Registrul Agricol cu înscrierile din C.F. 14347 Cluj, în care reclamantul avea înscris în anul 1949 terenul în suprafaţă de 1 ha 100 mp, se poate reţine că această suprafaţă a fost cooperativizată din proprietatea reclamantului şi cu privire la aceasta este îndreptăţit la reconstituire pe raza municipiului Cluj-Napoca".
Din analiza comparativă a celor două aspecte mai sus enumerate, recurenta apreciază că antecesorii intervenientei s-au înscris în CAP cu terenul asupra căruia i s-a reconstituit ei dreptul de proprietate; că instanţa de apel a concluzionat că cei 3084 mp au aparţinut reclamantului, fără a explica modul în care o persoană străină putea înscrie în CAP proprietatea altcuiva şi că antecesorii săi au folosit public şi sub nume de proprietari terenul cu care s-au şi înscris în CAP, greşit ajungându-se la soluţia că ea nu este persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate şi cu privire la această suprafaţă.
Recursul este nefondat pentru considerentele de mai jos:
În ceea ce priveşte consacrarea prin hotărâri judecătoreşti irevocabile a titlului recurentei, se reţine că în mod corect a apreciat instanţa de apel situaţia, titlul recurentei fiind emis ilegal.
Instanţele din Alba Iulia la care intervenienta face referire au analizat valabilitatea titlului reclamantului şi al intervenientei, în condiţiile în care s-a constatat o suprapunere a titlurilor pe o anumită suprafaţă de teren. Chiar prin expertiza întocmită în cele două dosare s-a constatat faptul că terenul antecesorilor reclamanţilor se afla pe un alt amplasament decât terenul ce a aparţinut antecesorilor recurentei, cu un alt număr topografic şi situat în vecinătate.
Pentru că Legea nr. 18/1991 a prevăzut obligativitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, titlul recurentei este ilegal emis pentru cei 3084 mp, suprafaţă ce se suprapune peste titlul de proprietate al reclamanţilor.
Faptul că titlul recurentei a fost emis din punct de vedere cronologic anterior titlului reclamanţilor dovedeşte emiterea sa ilegală, în condiţiile în care reclamanţii se aflau în litigiu pentru emiterea propriului titlu.
Hotărârea apelată este legală, avându-se în vedere şi faptul că antecesorii recurentei nu au fost proprietari de carte funciară asupra terenului în discuţie, ceea ce denotă emiterea ilegală a titlului.
Prin urmare, prima critică formulată de recurentă este nefondată.
Instanţa de recurs retine că nu există nicio contradicţie în motivarea hotărârii.
Prin susţinerile intervenientei se tinde la crearea unei stări de incertitudine cu privire la provenienţa terenului care a aparţinut antecesorului său R.P.
Din dosarele în care s-au pronunţat hotărârile irevocabile invocate rezultă că numitul P.I., moştenitorul proprietarului tabular a arătat că antecesorul său a fost cel care a înstrăinat un teren recurentei care se află în limita proprietăţii reclamanţilor. De aici concluzia că instanţa nu putea să reţină că antecesorul reclamanţilor ar fi înstrăinat o suprafaţă de teren antecesorului recurentei.
Din adresa emisă de fostul CAP „înfrăţirea" rezultă că antecesorul reclamanţilor era îndreptăţit la parte din terenul fanat „La Surpătură", înscris în C.F. 20396 Cluj, nr.top 22727 şi terenul recurentei a fost înscris în C.F. 18002 Cluj, nr.top 22717, teren limitrof cu cel al reclamanţilor, împrejurare în care intervenienta a dorit să obţină şi parte din terenul învecinat.
Din actele dosarului rezultă că antecesorul recurentei nu a deţinut suprafaţa de teren acordată prin titlul de proprietate. Acesta a deţinut teren în colonia Făget, corespunzător înscrierilor din C.F. 18002 Cluj.
Mai mult decât atât, recurenta nu a depus niciun înscris care să îi susţină afirmaţiile.
In raport de cele expuse, recursul este nefondat şi sub aspectul acestei critici.
Pentru considerentele de mai sus, urmează ca recursul intervenientei N.M. să fie respins.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., reţinându-se culpa procesuală a recurentei şi în raport de cererea intimaţilor - reclamanţi B.V.A. şi B.E.A. prin care au solicitat cheltuieli de judecată, aceasta urmează a fi obligată la plata sumei de 424,70 lei cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienta N.M. împotriva deciziei nr. 326/A din 28 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă.
Obligă recurenta N.M. să plătească intimaţilor-reclamanţi B.V.A. şi B.E.A. suma de 424,70 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9975/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9972/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
