ICCJ. Decizia nr. 2315/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2315/2010
Dosar nr.5718/1/2009
Şedinţa publică din 16 aprilie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 6022 din 27 mai 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul I.C. împotriva Deciziei nr. 204 din 13 iunie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut că potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ. „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu autoritate jurisdicţională sunt supuse recursului".
S-a mai reţinut că în speţă calea de atac a recursului a fost exercitată împotriva unei decizii care prin lege a dobândit caracterul irevocabil conferit de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., aşa încât, având caracter irevocabil Decizia atacată nu mai poate constitui obiect de examinare a legalităţii.
Hotărârea pronunţată de instanţa de recurs nu este ea însăşi susceptibilă de un alt recurs, respectiv nu este admisibil un recurs la recurs în respectarea principiilor legalităţii căii de atac şi unicităţii acesteia.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat la data de 29 iunie 2009 (data poştei) revizuire arătând că solicită revizuirea sentinţelor şi deciziilor date în acest dosar, considerându-le tendenţioase, nelegale şi temeinice.
Din prezentarea criticilor rezultă că revizuentul invocă incidenţa art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătând totodată că Judecătoria Sibiu în mod greşit i-a respins acţiunea ca prescrisă, iar Tribunalul Sibiu greşit a calificat apelul său ca recurs luându-i dreptul de a parcurge toate căile de atac. În concluzie, arată revizuentul, toate sentinţele şi deciziile date în acest dosar încalcă art. 6 din Convenţia Drepturilor Omului şi solicită casarea tuturor sentinţelor şi deciziilor date în dosarul nr. 2359/306/2007 şi trimiterea dosarului la instanţa de fond pentru o corectă judecată.
Aceste critici nu pot fi încadrate în prevederile art. 322 C. proc. civ., iar în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 322 pct. 7, acestea nu sunt incidente în cauză, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Cum prin Sentinţa civilă nr. 4190 din 18 septembrie 2007 Judecătoria Sibiu a soluţionat acţiunea reclamantului I.C. în contradictoriu cu pârâta V.T. şi prin Decizia nr. 82 din 1 februarie 2008 Tribunalul Sibiu a soluţionat recursul reclamantului declarat împotriva acestei sentinţe, iar ulterior reclamantul a declarat recurs la această decizie, soluţionat prin Decizia nr. 204/2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă şi recurs împotriva acestei din urmă decizii, soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală prin Decizia nr. 6022/2009, rezultă că aceste hotărâri sunt date în acelaşi dosar, în diferite faze procesuale şi nu este întrunită condiţia de admisibilitate cerută de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., aceea ca hotărârile pretins potrivnice să fie date în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite.
De altfel, cererea de revizuire este şi tardivă, deoarece ultima decizie, care a fost şi atacată, Decizia nr. 6022/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a fost pronunţată la data de 27 mai 2009 iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 29 iunie 2009 (data poştei), cu depăşirea termenului imperativ de o lună prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul I.C. împotriva Deciziei nr. 6022 din 27 mai 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 16 aprilie 2010.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2323/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2316/2010. Civil. Drepturi băneşti.... → |
|---|
