ICCJ. Decizia nr. 233/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 233/2010
Dosar nr. 597/44/2009
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4F/14 ianuarie 2009 Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis în parte acţiunea reclamanţilor împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Galaţi şi Tribunalul Brăila şi a obligat pârâţii să plătească reclamantei sporul de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1 februarie 2007 – 14 ianuarie 2009.
Prin Decizia nr. 659R din 15 iunie 2009 Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie reţinând că după aprobarea OUG nr. 75/2008 prin Legea nr. 76/2009 nu a mai fost prevăzută instanţa competentă în soluţionarea recursurilor îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, situaţie în care devin aplicabile normele generale ale art. 4 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează recursurile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel.
Analizând cauza dedusă judecăţii Curtea constată că declinarea de competenţă a fost generată de intrarea în vigoare a OUG nr. 75 din 11 iunie 2008, publicată în M.Of. nr. 462 din 20 iunie 2008, care, prin art. I, a schimbat competenţa de soluţionare a litigiilor având ca obiect cererile privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei, în sensul că acestea vor fi soluţionate în fond de curţile de apel, cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. I şi art. II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 a Curţii Constituţionale, definitivă şi obligatorie pentru instanţele judecătoreşti, astfel încât competenţa soluţionării cauzei în fond a revenit tribunalului potrivit normelor de drept comun respectiv art. 2 lit. c) C. proc. civ.
Din coroborarea acestor dispoziţii legale cu cele cuprinse la art. 3 pct. 3 C. proc. civ. şi cele ale art. 80 din Legea 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, rezultă că hotărârile pronunţate în soluţionarea fondului litigiilor având ca obiect conflicte de muncă pot fi atacate cu recurs, a cărui competenţă de soluţionare aparţine curţilor de apel.
Ca atare, dosarul va fi înaintat Curţii de Apel Galaţi pentru competenta soluţionare a recursurilor.
In împrejurarea analizată prezenta hotărâre este obligatorie instanţei de trimitere întrucât ea are o dublă funcţie, de declinator şi regulator de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Trimite cauza la Curtea de Apel Galaţi pentru soluţionarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva sentinţei nr. 4F din 14 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 235/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2337/2010. Civil → |
|---|
