ICCJ. Decizia nr. 2437/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2437/2010
Dosar nr.2448/107/2007
Şedinţa publică din 22 aprilie 2010
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 19 iunie 2007, reclamanta M.M. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâta Primăria Oraşului Zlatna, să dispună anularea Dispoziţiei nr. 2184 emisă de Primarul Oraşului Zlatna şi restituirea în natură a imobilului înscris în CF 2025 Pătrângeni, nr. top. 126, 127 sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, să i se acorde despăgubiri băneşti.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că dispoziţia atacată nu este legală deoarece terenul în litigiu, care a fost preluat în anul 1983 de Statul Român pentru construirea unei căi ferate, a lărgirii albiei râului Ampoi şi construirea şoselei de ocolire a Oraşului Zlatna, se poate restitui în natură, lucrările de investiţii realizându-se numai în parte.
Prin Sentinţa civilă nr. 144/2008, Tribunalul Alba a admis în parte acţiunea reclamantei, a anulat Dispoziţia nr. 2184/2007 emisă de Primarul Oraşului Zlatna şi a dispus restituirea în natură către reclamantă a unei suprafeţe de 767 mp din CF 2025 Pătrângeni, nr. top. 126 şi 127, conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul P.N.V. Prin această sentinţă a fost respins capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri băneşti pentru restul suprafeţei de 1084 mp din imobilul în litigiu.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că din imobilul în litigiu se poate restitui în natură o suprafaţă de 767 mp, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, restul de 1084 mp fiind ocupat de şoseaua de centură a oraşului Zlatna, o parte din podul peste râul Ampoi şi lărgirea râului Ampoi.
Referitor la cererea reclamantei ca, pentru restul suprafeţei de teren care nu se poate restitui în natură, să se acorde despăgubiri băneşti, s-a reţinut că Legea nr. 247/2005 determină imperativ regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, iar prin capitolul VI pct. 16.1 şi urm. din HG nr. 1.095/2005, s-au instituit noile proceduri administrative pentru acordarea despăgubirilor. Acest aspect a fost statuat şi de Decizia nr. 52/2007 pronunţată în cadrul recursului în interesul legii conform căreia „Prevederile cuprinse în art. 16 şi urm. din Legea nr. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005. Ca atare, pretenţiile reclamantei la plata despăgubirilor, în condiţiile legii vechi, sunt nefondate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta M.M. solicitând schimbarea sentinţei şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată în sensul obligării pârâtei să-i acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 1084 mp care nu se poate restitui în natură. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 400 RON reprezentând cheltuieli de judecată la instanţa de fond, invocându-se în drept art. 296, 274 C. proc. civ. şi Legea nr. 10/2001.
Cu ocazia judecării apelului s-a depus procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 6091 din 22 august 2000 privind drumul de exploatare Zlatna încheiat între D.R.D.P Cluj în calitate de investitor şi S.G.C.F. Braşov - antreprenor generală, G.S.D.P Cluj - subantreprenor în calitate de executant, copia contractului nr. 377/0-5/x/1992 şi actele adiţionale.
Prin Decizia civilă nr. 82/A din 16 aprilie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul declarat de reclamantă şi a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a obligat pârâtul Primarul Oraşului Zlatna să emită o nouă dispoziţie prin care să propună Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv, în suprafaţă de 158,5 mp, înscris în CF 2025 Pătrângeni, A+l, nr. top. 126, 127. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a fost obligată intimata să plătească reclamantei suma de 1524 RON cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Din raportul de expertiză întocmit de expertul P.N.V. şi însuşit de Consiliul Local Zlatna prin Hotărârea nr. 4 din 31 ianuarie 2008 rezultă că suprafaţa totală a imobilului în litigiu a fost de 1851 mp; din această suprafaţă, reclamanta foloseşte 767 mp, pe restul suprafeţei de 1084 mp fiind construite şoseaua de centură a oraşului Zlatna, o parte din podul peste râul Ampoi şi lărgirea râului Ampoi.
Aşadar, expertul a arătat că suprafaţa totală a imobilului înscris în CF 2025 Pătrângeni, nr. top. 126 şi 127 a fost de 1851 mp, aceasta fiind suprafaţa reală a imobilului.
Conform extrasului de CF, reclamantei i se cuvine o cotă de 8 din 16 părţi din acest imobil, corespunzător cotei antecesorilor ei, Ţ.I. şi Ţ.E., adică o suprafaţă de 925,5 mp. Aceasta este suprafaţa de teren la care este îndreptăţită reclamanta în calitate de moştenitoare a proprietarilor de CF înscrişi sub B 7 şi B 8. Din această suprafaţă, reclamanta foloseşte 767 m.p., astfel că restul, care nu poate fi restituit în natură, este de 158,5 mp şi nu de 1084 mp aşa cum a reţinut expertul, greşeală preluată ulterior de instanţa de fond. Această suprafaţă de 1084 mp ar fi putut fi luată în discuţie dacă reclamanta era îndreptăţită la o cotă de 1 din 1 din imobilul înscris în CF 2025 Pătrângeni, ceea ce nu este real, reclamanta moştenind doar o cotă de 1/2, însă şi această cotă se va aplica la suprafaţa de teren pe care expertul a identificat-o, respectiv 1851 mp, delimitată între punctele A-B-G18-20-21-24-23-22, după care se va scădea suprafaţa de teren pe care reclamanta o foloseşte, 767 mp.
În ceea ce priveşte această suprafaţă, imposibil de restituit în natură, Curtea de Apel a constatat că nu este fondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pe care a invocat-o pârâta. Această porţiune din CF 2025 Pătrângeni este afectată de şoseaua ocolitoare a oraşului Zlatna şi de podul ce traversează râul Ampoi. Din contractul de execuţie nr. 377/0-5/x/1992 şi din procesul-verbal de recepţie a lucrărilor, rezultă că aceste obiective au fost construite la solicitarea Primăriei Oraşului Zlatna, din comisia de recepţie făcând parte şi fostul primar al oraşului Zlatna, ing. F.A.T. De asemenea, din adresele 24621 din 8 octombrie 2008 şi nr. 8627 din 1 aprilie 2009 ale C.N.A.D.N.R. rezultă că: „în momentul de faţă, Drumul de exploatare Zlatna nu se află în exploatarea C.N.A.D.N.R. S.A - Secţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj".
Pe de altă parte, pârâta şi-a formulat o apărare oscilantă de vreme ce în întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond a susţinut că terenul revendicat de reclamantă este deţinut de moştenitorii proprietarilor de CF de la B+1-6 care au casa pe acest teren, aspect reţinut şi în Dispoziţia nr. 2184/2007, pârâta respingând notificarea reclamantei cu motivarea că imobilele se află în proprietatea şi folosinţa unor persoane de drept privat; aşadar nu a susţinut nici un moment că nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză, nici chiar după efectuarea raportului de expertiză pe care şi l-a însuşit fără obiecţiuni.
În ceea ce priveşte modalitatea de despăgubire a reclamantei pentru această suprafaţă de teren, Curtea de Apel a constatat următoarele:
Tribunalul în mod corect a reţinut că nu se aplică dispoziţiile legii vechi, fiind vorba de o dispoziţie emisă în anul 2007, deci după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. Aşadar, pretenţiile reclamantei, respectiv obligarea la despăgubiri băneşti în condiţiile legii vechi, nu pot fi primite întrucât se aplică legea în vigoare la data emiterii dispoziţiei care se atacă; fiind vorba de o dispoziţie emisă în anul 2007 sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 247/2005 care determină regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, respectiv procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de art. 16 şi urm. din cap. V, Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
În ceea ce priveşte motivul de apel referitor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în faţa instanţei de fond (onorariu expert 400 RON ) s-a constatat că acesta este nefondat, întrucât Tribunalul în mod corect nu le-a acordat, ele nefiind solicitate de reclamantă nici prin cererea de chemare în judecată şi nici cu ocazia dezbaterii cauzei în fond.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat şi motivat recurs atât reclamanta M.M. cât şi pârâţii pârâtul Primarul Oraşului Zlatna şi Primăria Oraşului Zlatna.
Prin motivele de recurs, reclamanta formulează următoarele critici de nelegalitate, întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:
1. Reclamanta este îndreptăţită la despăgubiri prin echivalent, pentru întreaga suprafaţă de 1.084 m.p.
Potrivit raportului de expertiză topografică întocmit de expertul P.V. suprafaţa de 1.084 m.p. din terenul solicitat nu se poate restitui în natură întrucât pe acest teren a fost construită şoseaua de centură a oraşului Zlatna, o parte din podul de peste Ampoi şi s-a extins albia râului Ampoi.
Acest raport a fost însuşit de către Consiliul local Zlatna prin Hotărârea nr. 4 din 31 ianuarie 2008.
Prin urmare, reclamanta se bucură de un drept câştigat sub efectul Legii nr. 10/2001, când a formulat notificarea, acela de a i se acorda despăgubiri prin echivalent pentru toată suprafaţa expropriată de la părinţii săi, de 1.084 m.p., iar nu doar pentru suprafaţa de 158,5 m.p., cât a stabilit Curtea de Apel Alba Iulia.
Din actele dosarului, rezultă că în anul 1984 a fost expropriată de la defuncta Ţ.I. suprafaţa de teren aflată în folosinţă şi proprietatea acesteia la momentul respectiv.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către ing. P.V. a fost identificat şi măsurat numai terenul ce a făcut obiectul exproprierii, nu întreaga suprafaţă din CF 2025 Pătrângeni.
Acest raport a fost însuşit de către pârâtă, fără obiecţiuni.
Prin urmare, reclamanta este îndreptăţită la întreaga suprafaţă expropriată de 1.851 m.p., întrucât aceasta a fost preluată de către Statul Român, ştiut fiind că foaia funciară garantează doar proprietatea, nu şi întinderea acesteia.
2. Al doilea motiv de recurs vizează neacordarea cheltuielilor de judecată la fond, în suma de 400 RON, reprezentând onorariul expertului topograf, potrivit decontului depus la dosar.
Faţă de dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., ca o consecinţă a admiterii contestaţiei formulate, instanţa trebuia să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată care au fost solicitate cu ocazia dezbaterii cauzei, în faţa instanţei de judecată.
Pârâţii Primarul Oraşului Zlatna şi Primăria Oraşului Zlatna formulează următoarele critici de nelegalitate:
Primăria Zlatna nu are calitate procesuală pasivă în speţa de faţă, deoarece obiectul cauzei este contestarea dispoziţiei Primarului Oraşului Zlatna emisă în baza Legii nr. 10/2001.
Pe fondul cauzei, instanţa de fond corect a reţinut că pentru suprafaţa de teren de 767 m.p. urmează să se elibereze dispoziţie, iar pentru restul suprafeţei de 1084 m.p., contestaţia urmează a fi respinsă.
În ceea ce priveşte restituirea suprafeţei de 1084 m.p., recurenţii invocă lipsa calităţii procesuale pasive întrucât terenul se află în proprietatea Companiei Naţionale de Drumuri şi Poduri, fiind vorba de şoseaua naţională şi pod.
În apel, recurenţii au depus copia Contractului nr. 377/1992 încheiat de S.C.C.F. Braşov şi Compania Naţională de Drumuiri şi Poduri Cluj, care atestă că există o lucrare nefinalizată a variantei de ocolire a DN 74 a oraşului Zlatna, iar la dosar este depus inclusiv decretul de expropriere din anul 1979, care stabileşte foarte clar că beneficiar al variantei de ocolire a DN 74 era la acea vreme Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, iar după reorganizarea din anul 1990, atribuţiile au fost preluate de investitorul G.N.A.J.D.N.R. S.A. Cluj, singura care putea să emită dispoziţie.
Greşit au fost acordate cheltuielile de judecată întrucât culpa aparţine intimatei care nu a înţeles să-şi efectueze raportul de expertiză în faza amiabilă, aşa cum stipulează Legea nr. 10/0201.
În drept, sunt indicate dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ.
Analizând Decizia recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente:
1. Primul motiv de recurs formulat de recurenta-reclamantă vizează întinderea dreptului de proprietate în limita căruia este îndreptăţită să beneficieze de măsurile reparatorii al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 10/2001.
Pornind de la premisa că scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a dispune restituirea imobilelor preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar nu de a crea o îmbogăţire fără just temei şi că restituirea acestor imobile presupune stabilirea prealabilă a existenţei dreptului de proprietate asupra bunurilor în patrimoniul notificatorilor sau al autorilor lor, Înalta Curte apreciază ca nefondate criticile formulate de reclamantă sub aspectul dovedirii întinderii dreptului de proprietate în cauză.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001: „În absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive."
Or, în cauză, astfel de probe există. Ele sunt reprezentate de extrasul de CF cu nr. 2025 Pătrângeni, din care rezultă că reclamantei i se cuvine o cotă de 8 din 16 părţi din acest imobil, corespunzător cotei antecesorilor ei, Ţ.I. şi Ţ.E.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, expertul a identificat suprafaţa totală a imobilului înscris în CF 2025 Pătrângeni nr. top 126 şi nr. top. 127 ca fiind de 1851 mp.
În mod corect instanţa de apel a aplicat cotele autorilor reclamantei la această întindere a suprafeţei de teren, rezultând o suprafaţă de 925,5 mp. şi a stabilit că aceasta este suprafaţa la a cărei restituire este îndreptăţită reclamanta care, în calitate de moştenitoare a antecesorilor săi, nu poate dobândi un drept de proprietate cu o întindere mai mare decât cea care a aparţinut autorilor săi. Cum, potrivit raportului de expertiză şi necontestat în cauză, din această suprafaţă, reclamanta foloseşte 767 m.p., restul, care nu poate fi restituit în natură, este de 158,5 mp., aşa cum în mod corect a concluzionat instanţa de apel.
2. Al doilea motiv de recurs vizează greşita interpretare a prevederilor art. 274 C. proc. civ., recurenta considerând că este îndreptăţită la acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în prima faza procesuală.
Nici această critică nu este fondată.
În conformitate cu prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., „partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
Or, aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de apel, pe parcursul desfăşurării litigiului în primă instanţă, reclamanta nu a formulat o astfel de cerere. Acordarea cheltuielilor de judecată în aceste condiţii ar fi însemnat o încălcare a principiului disponibilităţii şi a prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce ar fi atras nelegalitatea hotărârii pronunţate.
Nu este fondat nici recursul promovat de pârâţii Primarul Oraşului Zlatna şi Primăria Oraşului Zlatna.
În cadrul reglementat de Legea nr. 10/2001, prin art. 21 alin. (4), primăriei i-a fost conferită calitatea de entitate obligată la restituire. Potrivit acestor dispoziţii legale, anterior modificării Legii nr. 10/2001 prin Legea 247/2005, primăria era entitatea obligată la restituire, având, în calitate de unitate deţinătoare notificată, calitate procesuală pasivă în contestaţia formulată împotriva dispoziţiei emise.
Prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 republicată care conferă calitate de unitate obligată la restituire unităţii administrativ-teritoriale nu înlătură calitatea pe care primăria a avut-o, potrivit legii, la data formulării notificării în cauză.
Prin urmare, Primăria Oraşului Zlatna are calitate procesuală pasivă, deoarece reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, iar raportul juridic rezultat din aplicarea acestei legi, ia naştere între entitatea notificată, obligată la restituire şi persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii.
Pentru considerentele expuse în analiza recursului declarat de reclamantă, Înalta Curte a apreciat că întinderea dreptului de proprietate în limitele căruia reclamanta urmează să beneficieze de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, a fost corect stabilită de instanţa de apel, astfel încât argumentele avute în vedere nu vor mai fi reluate în analiza recursului declarat de pârâţi.
În ceea ce priveşte entitatea care are calitatea de unitatea deţinătoare în cauză, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de apel a constatat, prin interpretarea probelor administrate, că o porţiune din CF 2025 Pătrângeni este afectată de şoseaua ocolitoare a oraşului Zlatna, de podul ce traversează râul Ampoi şi că drumul de exploatare Zlatna nu se află în exploatarea G.N.A.D.N.R. S.A. - Secţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj.
Prin urmare, nefiind persoana juridică deţinătoare, în sensul art. 22 din Legea nr. 10/2001, G.N.A.D.N.R. S.A. nu poate fi obligată la emiterea unei dispoziţii în soluţionarea notificării formulate de reclamantă în temeiul acestei legi.
Un alt motiv de recurs vizează aplicarea greşită a prevederilor art. 274 C. proc. civ.
Critica nu este fondată.
Prevederile art. 274 C. proc. civ. au ca temei culpa procesuală a părţii care cade în pretenţii, iar Înalta Curte apreciază că, prin Decizia recurată, fiind admis apelul declarat de reclamantă, a existat o culpă procesuală în sarcina intimaţilor, instanţa de apel făcând o corectă aplicare şi interpretare a prevederilor art. 274 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta M.M. şi de pârâţii Primarul Oraşului Zlatna şi Primăria Oraşului Zlatna împotriva Deciziei nr. 82/A din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2010.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 2439/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2434/2010. Civil → |
|---|
