ICCJ. Decizia nr. 2710/2010. Civil. Fond funciar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2710/2010
Dosar nr. 586/35/2008
Şedinţa publică din 3 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1545 din 31 octombrie 2008 a Curţii de Apel Oradea s-a admis cererea de revizuire formulată de revizuientele L.L., S.M. în contradictoriu cu intimaţii G.G., G.N., Comisia locală Pomi pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia judeţeană Satu Mare pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 şi s-a anulat Decizia civilă nr. 634 din 8 octombrie 2007 a TribunaluluI Satu Mare fiind păstrată în întregime sentinţa civilă nr. 2896 din 2 mai 2007 a Judecătoriei Satu Mare.
Pentru a pronunţa această hotărâre au fost reţinute următoarele considerente:
Prin Decizia civilă nr. 333/R din 23 mai 2008 pronunţată în dosarul nr. 301/296/2007, Tribunalul Satu Mare a respins recursul formulat de L.L. şi S.M. împotriva sentinţei civile nr. 1042 din 20 februarie 2008 a Judecătoriei Satu Mare.
Trebuie menţionat faptul că Judecătoria Satu Mare a pronunţat sentinţa civilă nr. 1042/2008 în rejudecare, după ce, prin Decizia civilă nr. 634 din 8 octombrie 2007 a Tribunalului Satu Mare fusese admis recursul exercitat de reclamantul G.G. şi, ca efect al înlăturării excepţiei autorităţii de lucru judecat, s-a desfiinţat sentinţa civilă nr. 2896 din 2 mai 2007 a Judecătoriei Satu Mare.
Obiectul litigiului l-a constituit acţiunea prin care G.G. a chemat în judecată pe pârâţii L.L., S.M., G.N. şi Comisiile Locală Pomi şi Judeţeană Satu mare de aplicare a Legii nr. 18/1991 pentru a se constata nulitatea absolută a Titlului de Proprietate nr. 31 - 107069 din 1 august 2000 în ceea ce priveşte nr. top. 138/2, pentru celălalt capăt de cerere acţiunea fiind disjunsă.
Anterior, prin sentinţa civilă nr. 5689 din 3 noiembrie 2004 a Judecătoriei Satu Mare a fost admisă acţiunea reclamantului G.N. şi s-a dispus anularea Titlului de Proprietate nr. 31 - 107069 din 1 august 2000 pentru parcela top 138/2, soluţia fiind însă schimbată în întregime prin Decizia civilă nr. 241/A din 14 septembrie 2005 a Tribunalului Satu Mare care a respins acţiunea, soluţie confirmată prin respingerea ca tardiv a recursului reclamantului, prin Decizia civilă nr. 615 din 25 aprilie 2006 a Curţii de Apel Oradea.
În prezentul dosar, contestatoare a ridicat excepţia autorităţii de lucru judecat, care după cum s-a precizat, într-un prim ciclu procesual a fost admisă, ulterior fiind, însă, respinsă de către instanţa de casare.
Motivarea instanţei de casare este aceea că prin Legea nr. 247/2005 au fost introduse motive suplimentare de nulitate a actului juridic, respectiv a Titlului de Proprietate, astfel încât elementul cauză diferă, neexistând autoritate de lucru judecat, este reală afirmaţia instanţei că motivul de nulitate trebuie să fie concomitent momentului încheierii actului juridic. Acest principiu însă, nu poate încălca principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, astfel încât Legea nr. 247/2005, prin conţinutul său, nu putea să afecteze drepturi confirmate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile în momentul intrării în vigoare a actului normativ.
De altfel, Legea nr. 169/1997 a cuprins o prevedere cu valoare de principiu în art. II potrivit căruia dispoziţiile modificatoare sau de completare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului Funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor.
Acest principiu este accentuat de faptul că în speţa de faţă Titlul de Proprietate nr. 31 – 107069 din 1 august 2000 a fost verificat de instanţele judecătoreşti sub aspectul validităţii sale, efectele sale fiind menţinute prin hotărâre irevocabilă intrată în puterea lucrului judecat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimatul G.G. solicitând modificarea ei în sensul respingerii cererii de revizuire, susţinându-se că instanţa a comis un plus petit atunci când s-a pronunţat asupra deciziei civile nr. 634 din 8 octombrie 2007 a Tribunalului Satu Mare în condiţiile în care prin cererea de revizuire nu s-a solicitat anularea acestei decizii.
Criticile aduse hotărârii vizează nelegalitatea ei prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Astfel recurentul învederează că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., întrucât hotărârea dată de instanţa de recurs în al doilea ciclu procesual - Decizia civilă nr. 333 din 23 mai 2008 - nu s-au invocat chestiuni de fond şi nu s-a invocat fondul cauzei, iar părţile din cele două dosare nu au avut aceeaşi calitate, fiind diferite şi obiectul şi cauza litigiilor.
Recurentul mai susţine că instanţa a încălcat şi principiul autorităţii de lucru judecat.
Se mai susţine că argumentele prezentate în faţa instanţei de revizuire în apărarea sa, au fost ignorate, nefiind luate în examinare, deşi a făcut referire şi la Decizia nr. 375/2005 a Curţii Constituţionale.
Recurentul a depus o completare a motivelor de recurs la 8 decembrie 2009, filele 11 – 12, invocând dispoziţiile art. 328 alin. (2) C. proc. civ. , susţinând că revenea Curţii de Apel Oradea competenţa de soluţionare a cererii de revizuire a sentinţei civile nr. 1042 din 20 februarie 2008 în complet de un singur judecător.
Prin întâmpinarea depusă la filele 51-54 intimaţii S.M. şi Ardelean Claudia Maria au invocat excepţia tardivităţii recursului.
Cu privire la această excepţie instanţa reţine că nu este incidentă în cauză, ţinând seama de data comunicării hotărârii către recurentul de azi, 28 noiembrie 2009 (fila 23).
Or, potrivit art. 303 C. proc. civ., termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socoteşte de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Astfel faţă de cele expuse, excepţia tardivităţii recursului urmează a fi înlăturată ca nefondată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este fondat.
Astfel obiect al cererii de restituire aşa cum rezultă din conţinutul cererii iniţiale, îl constituie în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Decizia civilă nr. 33 din 23 mai 2008 dosarul nr. 301/296/2007/R a Tribunalului Satu Mare.
Deşi obiect al cererii de revizuire îl constituie Decizia civilă nr. 333 din 23 octombrie 2008, instanţa anulează Decizia civilă nr. 634 din 8 octombrie 2007 a Tribunalului Satu Mare, deşi în considerente se arată că, fiind îndeplinite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., teza II, coroborat cu art. 327 alin. (1) teza finală, se impune a fi anulate atât deciziei civile nr. 33 din 23 mai 2008 cât şi sentinţa civilă nr. 1042 din 20 februarie 2008 a Judecătoriei Satu mare, instanţă care a respectat îndrumarul de rejudecare dat în recurs prin Decizia civilă nr. 634 din 18 octombrie 2007 a aceluiaşi tribunal.
Aşa fiind, este fără posibilitate de echivoc că există o neconcordanţă, o contrarietate între dispozitiv şi considerente.
Or, procedând astfel, instanţa a încălcat obligaţia stabilită prin art. 261 pct. 5 C. proc. civ., aceea de a administra de ce s-a oprit la soluţia dată, pentru care a admis susţinerile unei părţi, şi le-a înlăturat pe ale celeilalte, o obligaţie esenţială, a cărei încălcare este sancţionată conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Obligaţia de a motiva hotărârea, este prevalentă printre altele şi pentru exercitarea controlului judecătoresc, în căile de atac.
Nemotivarea hotărârii în privinţa aspectelor sus învederate, împiedică exercitarea controlului judiciar, punând instanţa de recurs în imposibilitate de a analiza justeţea societăţii adoptate în întregul său.
Întrucât legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate se analizează în funcţie de motivele de fapt şi de drept reţinute de instanţe la adoptarea soluţiei, motive care trebuie să fie concordante cu actele existente la dosar, şi cu celelalte pârâte, în lipsa indicării unor asemenea motive, instanţa de recurs nu poate verifica legalitatea şi temeinicia soluţiei date în cererea de revizuire.
Nemotivarea hotărârii pronunţate echivalează cu necercetarea fondului cauzei, considerent în baza căruia, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (5) raportat la art. 304 pct. 7 C. proc. civ., a se admite recursul, a se casa hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul G.G. împotriva deciziei nr. 1545/R din 31 octombrie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2711/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2709/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
