ICCJ. Decizia nr. 2723/2010. Civil. Reparare prejudicii erori judiciare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2723/2010
Dosar nr. 8047/105/2008
Şedinţa publică din 4 mai 2010
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.G.C. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin D.G.F.P. Prahova, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat la plata sumei de 272.800 Euro, reprezentând daune morale, pentru perioada de 475 zile de arestare preventivă nelegală (19 iunie 2002 - 7 octombrie 2003) şi 828 zile de obligare de a nu părăsi localitatea (7 octombrie 2003 - 13 ianuarie 2006), precum şi la plata sumei de 1.246.130 lei reprezentând daune materiale.
Prin sentinţa nr. 1281 din 21 aprilie 2008, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia civilă, a fost respins, ca prescris capătul de cerere privind daunele pretinse pentru perioada 19 iunie 2002 - 7 octombrie 2003.
Totodată tribunalul a respins în rest acţiunea, ca neîntemeiată.
Această sentinţă a fost desfiinţată şi a fost trimisă cauza, spre rejudecare, aceluiaşi tribunal, prin Decizia nr. 243 din 29 octombrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Rejudecând cauza, Tribunalul Prahova, secţia civilă, a pronunţat Decizia nr. 89 din 14 ianuarie 2009, prin care a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 504 alin. (3) C. proc. pen., reclamantul fiind scos de sub urmărire în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d), iar nu lit. j) din acelaşi cod.
Apelul declarat de reclamant a fost admis, a fost desfiinţată sentinţa tribunalului şi a fost trimisă cauza, spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond, prin Decizia nr. 185 din 9 noiembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Instanţa de apel a reţinut că prima instanţă a făcut o confuzie între instituţia scoaterii de sub urmărire penală şi cea a încetării urmăririi penale.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Prahova, susţinând în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 504 C. proc. pen. pentru ca acţiunea să fie admisibilă, reclamantul fiind scos de sub urmărire penală în baza art. 10 alin. (1) lit. d), iar nu lit. j), din acelaşi cod.
Recursul este nefondat.
Conform art. 504 alin. (3) C. proc. pen. privarea sau restrângerea de libertate în mod nelegal trebuie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului de revocare a măsurii privative de libertate, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. (1) lit. j) din acelaşi cod.
Este evident că referirea la prevederile art. 10 alin. (1) lit. j) C. proc. pen. se aplică doar la ipoteza încetării urmăririi penale, iar nu şi la cea a scoaterii de sub urmărire penală.
Or, prin ordonanţa nr. 800/P/2002 din 22 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, întrucât nu erau întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În atare situaţie, se constată că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a legii.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Prahova împotriva deciziei nr. 185 din 9 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2724/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2720/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|