ICCJ. Decizia nr. 2711/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2711/2010
Dosar nr. 4496/117/2005
Şedinţa publică din 4 mai 2010
Asupra recursurilor de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC F.C. SA Cluj-Napoca a emis, în baza Legii nr. 10/2001, Decizia nr. 2463 din 3 mai 2005, prin care a fost respinsă notificarea formulată de petenţii I.M., K.I. şi K.F. privind acordarea de despăgubiri în echivalent pentru terenul în suprafaţă de 4446 mp şi a fost declinată competenţa soluţionării acesteia în favoarea A.V.A.S.
Prin sentinţa nr. 756 din 7 noiembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, au fost respinse excepţiile tardivităţii notificării, a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor SC F. SA şi A.V.A.S., precum şi a prematurităţii acţiunii, a fost admisă contestaţia formulată de petenţi, a fost anulată Decizia nr. 2463 din 3 mai 2005 emisă de SC F. SA, a fost stabilit dreptul petenţilor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafaţă de 4446 mp, au fost obligate ambele pârâte să le facă reclamanţilor ofertă, invitându-i la negociere, având în vedere valoarea terenului de 949.750 lei stabilită de expert, a fost respinsă contestaţia formulată împotriva SC F. şi au fost obligate celelalte două pârâte la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1059,7 RON.
Sentinţa a fost îndreptată, conform art. 281 alin. (1) C. proc. civ., prin încheierea nr. 339/a/CC din 29 noiembrie 2007, pronunţată de acelaşi tribunal, în sensul că a fost stabilit dreptul reclamanţilor la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru terenul în suprafaţă de 2223 mp şi au fost obligate pârâtele SC F. SA şi A.V.A.S. să le facă oferte reclamanţilor, invitându-i la negociere, având în vedere evaluarea efectuată de expert L.V., respectiv ½ din valoarea 949.750 lei, adică 474.875 lei, restul dispoziţiilor sentinţei fiind menţinute.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, a pronunţat Decizia nr. 129/A din 12 mai 2008, prin care au fost admise, în parte apelurile declarate de reclamanţii K.F., K.I. şi de pârâtele A.V.A.S. şi SC F.C. SA declarate împotriva sentinţei şi încheierii tribunalului, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta I.M., au fost schimbate în parte, atât sentinţa, cât şi încheierea, în sensul că a fost stabilit dreptul reclamanţilor K.F., K.I. la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafaţă de 2223 mp, înscris iniţial în C.F. nr. 22349 Cluj, nr. top 16.395, A + 1, reprezentând porţiunea de proprietate de sub B 2 a lui K.A., cuprins în patrimoniul fostei SC F. SA în cota de ¾ şi în patrimoniul SC F.C. SA, în cota de ¼, constând în despăgubiri băneşti în sumă de 474.750 lei, au fost înlăturate din sentinţă şi încheiere dispoziţiile referitoare la obligarea pârâtelor de a face reclamanţilor ofertă, invitându-i la negociere şi la obligarea pârâtei A.V.A.S. la plata cheltuielilor de judecată, au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi încheierii şi a fost respinsă cererea reclamanţilor de acordare a cheltuielilor de judecată suportate în apel.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii şi pârâta A.V.A.S.
Reclamanţii au solicitat prin recursul declarat admiterea apelului formulat de reclamanta I.M. şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată suportate în apel.
Motivându-şi recursul, reclamanţii au susţinut că în mod nejustificat nu au fost acordate cheltuielile de judecată suportate de K.F. şi K.I., deoarece pârâtele au fost în culpă procesuală.
Totodată, reclamanţii au arătat că deşi nu au putut prezenta notificarea formulată de I.M. se poate deduce că aceasta a existat, faţă de împrejurarea că în Decizia pe care au contestat-o în instanţă este menţionat şi numele acesteia, situaţie în care acţiunea trebuia admisă pentru întregul teren, în suprafaţă de 4446 mp.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel a reţinut corect faptul că reclamanta I.M. nu are calitate de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în sensul Legii nr. 10/2001, deoarece nu a formulat notificare în termenul legal, respectiv până la data de 14 februarie 2002, ci abia la data de 24 aprilie 2005, după expirarea acestui termen, iar menţionarea numelui său în Decizia contestată este justificată prin existenţa acestei notificări formulată tardiv.
Totodată se constată că instanţa de apel a făcut şi o corectă aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ., constatând lipsa culpei procesuale a pârâtelor şi exonerându-le de plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamanţi în faza de apel raportat la faptul au fost admise parţial apelurile reclamanţilor, dar şi cele declarate de pârâte.
Pârâta A.V.A.S. şi-a încadrat recursul în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă şi a susţinut, în esenţă, că pentru a emite o decizie cu propunere de acordare de măsuri reparatorii, în condiţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, raportat la prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, o condiţie esenţială era ca recurenta-pârâtă să fi fost notificată şi că, în conformitate cu modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 nu pot fi stabilite despăgubiri băneşti.
Şi acest recurs este nefondat.
A.V.A.S. a fost investită urmare declinării competenţei soluţionării notificărilor, prin Decizia nr. 2463 din 3 mai 2005 emisă de SC F. SA, astfel că este nefondată critica vizând inexistenţa unei notificări adresată recurentei-pârâte.
Întrucât Decizia contestată în prezenta cauză a fost emisă la data de 3 mai 2005, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247 din 22 iulie 2005 este neîntemeiat şi motivul de recurs vizând greşita stabilire a despăgubirilor băneşti.
În consecinţă, ambele recursuri urmează a fi respinse, ca nefondate, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii I.M., K.F. şi K.I. şi de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 129/A din 12 mai 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2712/2010. Civil. Acţiune în constatare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2710/2010. Civil. Fond funciar. Recurs → |
|---|
