ICCJ. Decizia nr. 290/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 290/2010
Dosar nr. 358/59/2007
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi înregistrată la data de 2 martie 2006 la Tribunalul Arad reclamanţii Z.A.E.E. şi Z.I.E.I. au contestat Hotărârile Primăriei Sebiş nr. 27 şi 28 din 27 ianuarie 2006 prin care au fost respinse notificările privind imobilele (construcţii şi terenuri) ce au aparţinut autorilor lor Z.E.E. şi Z.I.P.E.
În motivare au arătat că imobilele au fost preluate de stat în baza Decretului nr. 115/1959 şi că au refuzat titlul de proprietate nr. 154120 din 23 septembrie 2005 deoarece valoarea terenului oferit ca măsură reparatorie este mai mică decât valoarea imobilului solicitat.
Prin sentinţa nr. 1662 din 21 noiembrie 2006 Tribunalul Arad a respins acţiunea.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că imobilul (casă nr. 156 şi teren de 1440 mp - C.F. nr. 2158 Sebiş ) a făcut obiectul unui contract de donaţie autentificat sub nr.221 din 5 aprilie 1962 încheiat între antecesorii reclamanţilor şi C.N. Sebiş, iar reclamanţii nu au făcut dovada anulării acestui contract printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Cu privire la casa cu număr administrativ 155 şi teren intravilan în suprafaţă de 1908 mp (C.F. nr. 1534 Sebiş top 332-333) instanţa a reţinut că a făcut obiectul unui contract de schimb autentificat sub nr. 274/1965 la notariatul de Stat al raionului Gurahont între antecesorii reclamanţilor şi C.N. prin care aceştia au primit un spaţiu locativ într-unui din blocurile construite în oraşul Sebiş.
Prin titlul de proprietate nr. 154120 din 23 septembrie 2005 instanţa a reţinut că reclamanţilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafaţa de 3,05 ha.
Împotriva acestei sentinţe reclamanţii au declarat apel invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii susţinând că fără dovezi instanţa a reţinut valabilitatea donaţiei în sensul că aceasta s-ar fi încheiat în formă autentică în condiţiile art. 803 C. civ. La fel s-a reţinut existenta unui contract de schimb cu privire la imobilul nr. 155 cu terenul 1908 mp, deşi în realitate antecesorii lor au fost beneficiarii unui contract de închiriere cu privire la spaţiul locativ din oraşul Sebiş. S-a susţinut că cele două contracte, de donaţie şi de schimb, nu au fost depuse la dosar. In cursul procesului reclamanţii au promovat o acţiune pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie care a fost admisă prin sentinţa nr. 376/2007 a Judecătoriei Gurahont, definitivă şi irevocabilă.
Pârâta Primăria Sebiş a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, susţinând că cele două imobile au fost preluate de stat de la antecesorii reclamanţilor, în condiţiile legii, printr-un act de donaţie şi un contract de schimb imobiliar. In legătură cu terenul de 3,0522 ha s-a susţinut că reclamanţii au intrat în posesia acestuia în baza titlului de proprietate 154120 din 23 septembrie 2005.
S-a mai susţinut că anularea contractului de donaţie, în cursul procedurii pendinte nu modifică situaţia de drept, deoarece a operat decăderea în raport cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Prin Decizia nr. 129 din 21 mai 2009 Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a admis apelul, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Gurahonţ.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a verificat apelul în condiţiile art. 282 şi urm. C. proc. civ., constatând că, în raport cu sentinţa civilă nr. 376 din 21 mai 2007 pronunţată de Judecătoria Gurahonţ, definitivă şi irevocabilă, prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de donaţie nr. 221/1962, litigiul nu a fost evaluat pe fond, ci pe cale de excepţie si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad. Cu ocazia rejudecării s-a dat indicaţia de a se avea în vedere apărările părţilor din motivele de apel şi întâmpinare.
Împotriva acestei decizii pârâta Primăria oraşului Sebiş a declarat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Se susţine că în mod greşit s-a reţinut că nu s-a intrat în cercetarea fondului, în raport de sentinţa nr. 376/2007 a Judecătoriei Gurahonţ, căci data pronunţării sentinţei civile nr. 1662 a Tribunalului Arad prin care acţiunea reclamanţilor a fost respinsă - 21 noiembrie 2006 este anterioară celei la care această sentinţă a Judecătoriei Gurahonţ a devenit irevocabilă -16 martie 2009.
Analiza motivelor pentru care acţiunea a fost respinsă conduce la concluzia că instanţa a cercetat fondul.
In situaţia donaţiilor făcute conform art. 813 C. civ. Normele metodologice ale Legii nr. 10/2001 pct. 2.2 dispune că se va acorda beneficiul legii numai dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi numai după ce persoana îndreptăţită va depune originalul sau copie legalizată după hotărâre. In speţă reclamanţii au solicitat anularea contractului de donaţie în anul 2007, fiind decăzuţi de drept din perspectiva termenelor de decădere prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Recursul nu este fondat şi va ti respins pentru următoarele considerente.
Instanţa de apel în mod corect a reţinut că instanţa de fond nu a intrat în cercetarea fondului, întrucât s-a reţinut drept fine de neprimire a acţiunii neanularea actului de donaţie.
In ce priveşte completarea probatoriului pe parcursul judecării contestaţiei legea nu interzice ca reclamantul să-şi completeze dovezile privind caracterul abuziv al preluării şi calitatea sa de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în sensul Legii nr. 10/2001, iar, din perspectiva acestui raţionament, sentinţa nr. 376/2007 a Judecătoriei Gurahonţ este o dovadă de care reclamanţii se folosesc în susţinerea drepturilor pretinse.
Art. 2.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 statuează că beneficiul legii se acordă numai după ce persoana îndreptăţită va depune originalul sau copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă a constatării nulităţii donaţiei (anulării), dar fără ca acest articol prin el însuşi sa stabilească termene de decădere.
Faptul că nu s-ar fi respectat termenul în care se putea solicita anularea donaţiei, aspect invocat de către pârâta-recurentă, nu poate ii cenzurat în cadrul procesual al litigiului de faţă, ci trebuia lămurit în litigiul respectiv, dacă se punea problema.
Aşa fiind, criticile invocate se constată că nu sunt fondate, urmând a fi înlăturate şi recursul urmează a fi respins în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria oraşului Sebiş împotriva deciziei nr. 129 din 21 mai 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 22 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2912/2010. Civil. Acţiune în constatare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2874/2010. Civil. Pretenţii. Contestaţie în... → |
|---|
