ICCJ. Decizia nr. 2985/2010. Civil. Anulare act. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.2985/2010
Dosar nr. 1203/62/2009
Şedinţa publică din 13 mai 2010
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 115 din 3 aprilie 2009, Tribunalul Braşov a respins acţiunea formulată de reclamanta S.E., formulată în contradictoriu cu pârâţii G.E., C.I. şi V.A.F., prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, la data de 20 mai 2008, C.I. şi G.E., în calitate de promitenţi - vânzători şi V.A.F., în calitate de promitent - cumpărător, au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care primii pârâţi s-au obligat să vândă, până la data de 20 noiembrie 2008, celui de al treilea pârât, imobilul teren agricol, în suprafaţă de 4 ha 9286 mp, situat în extravilanul satului Hălchiu, cu preţul de 1.100.000 Euro.
Tribunalul a reţinut că reclamanta este terţ faţă de convenţia încheiată.
Motivul de nulitate privind neplata celei de a doua rate din preţul stabilit este o cauză de rezoluţiune, care nu poate fi invocată decât de părţile contractante. De asemenea, indicarea unui domiciliu fictiv de către unul din pârâţi nu constituie motiv de nulitate.
Tribunalul a mai constat că este neîntemeiată susţinerea reclamantei că antecontractul priveşte o succesiune nedeschisă, din moment ce promitenţii - vânzători şi-au asumat prin antecontract obligaţia de a include bunul în masa succesorală până la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare şi că neînscrierea imobilului în evidenţele de publicitate imobiliară nu echivalează cu scoaterea acestuia din circuitul civil.
Prin Decizia nr. 105/Ap din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins apelul declarat de reclamantă.
Instanţa de apel a reţinut că tribunalul a arătat pe larg în ce condiţii este admisibilă acţiunea pentru constatarea nulităţii unui act juridic, în situaţia în care acţiunea este promovată de un terţ faţă de actul a cănii nulitate se solicită.
A mai reţinut instanţa de apel, că prima instanţă a analizat în mod suficient de amplu care sunt căile juridice de urmat pentru partea contractantă care suportă consecinţele neexecutării obligaţiilor asumate de cocontractantul său.
Reclamanta nu poate, de conivenţă cu pârâţii, să eludeze căile juridice care trebuiesc urmate, poziţia procesuală a pârâtului fiind irelevantă, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată.
Instanţa de apel a mai constatat că reclamanta nu a indicat în ce constă cauza ilicită, prohibită de lege sau contrară bunelor moravuri şi ordinii publice şi că numai reclamanta era în măsură să aprecieze cu privire la pertinenţa şi concludenta probei cu interogatoriul pârâtului V.A.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta.
Fără a invoca vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanţa de apel a reţinut netemeinic că nu a arătat în ce constă cauza nelicită, deoarece şi-a motivat cererea şi a arătat că antecontractul s-a încheiat fără consimţământul său.
A mai arătat recurenta, că instanţa de apel, în loc să cenzureze legalitatea respingerii cererii de probaţiune, a investit-o cu autoritate de lucru judecat şi că a fost respinsă netemeinic proba cu recunoaşterea de către pârâţi a pretenţiilor recurentei.
Recursul declarat este nul.
Astfel, potrivit art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Aşadar, recursul care cuprinde doar simplele nemulţumiri ale părţii nu este un recurs motivat, deoarece motivarea presupune critici de nelegalitate, care să se regăsească în oricare din ipotezele reglementate de art. 304 C. proc. civ., precum şi indicarea textelor de lege care se pretinde că au fost încălcate sau greşit aplicate.
Or, recursul reclamantei nu cuprinde critici de nelegalitate şi nici nu indică în ce ar consta aplicarea greşită a legii şi ce texte de lege au fost încălcate.
Recurenta - reclamantă critică Decizia instanţei de apel, dar criticile nu sunt raportate la eventuale dispoziţii legale încălcate, ci la propriile aprecieri ale reclamantei.
Cât priveşte modul în care instanţele au făcut aprecierea probelor, acestea nu pot fi analizate în recurs după abrogarea pct. 11 al art. 304 C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate, recursul declarat de reclamantă este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta S.E. împotriva deciziei nr. 105/Ap din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2983/2010. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2957/2010. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
