ICCJ. Decizia nr. 3081/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3081/2010
Dosar nr. 40151/1/2004
Şedinţa publică din 19 mai 2010
Constată că prin Decizia nr. 1586 din 18 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de Primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 2639 din 15 martie 2004 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
S-a reţinut în considerentele deciziei, ca fiind corectă sentinţa de primă instanţă, de obligare a primarului, ca în termen de 60 zile să facă reclamatei ofertă de restituire în echivalent cu privire la imobilul apartament, cu destinaţia de locuinţă aflată la adresa din Cluj-Napoca.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-reclamant Primarul municipiului Cluj-Napoca, care a formulat critici de nelegalitate, cu referire la dispoz. art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Învestită cu judecarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin încheierea din 2 noiembrie 2005, suspendarea judecăţii în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a neprezentării părţilor legal citate.
Cauza a rămas în nelucrare până la 21 ianuarie 2010, când instanţa a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 19 mai 2010.
La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare pe excepţia de perimare, ce se impune a fi admisă pentru următoarele motive:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţii, care nu a acţionat în acest scop, deşi avea posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă, unde după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 2 noiembrie 2005, părţile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii cererii.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 2 noiembrie 2006, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., niciuna din părţi nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 1586 din 18 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3094/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3066/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
