ICCJ. Decizia nr. 3217/2010. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 3 octombrie 2008 la Tribunalul Sibiu reclamanta SC F.R. SRL a chemat în judecată pe pârâtul Statul român prin C.N.A.D.N.R. SA București solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 12 din 24 iulie 2008 emisă de pârâtă doar în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite în valoare de 7 dolari SUA/mp respectiv în valoare totală de 343 dolari SUA pentru suprafața expropriată de 49 mp din imobilul teren arabil având număr cadastral 2892/13/1,teren situat în localitatea Sibiu, arătând că, terenul fiind expropriat, în respectarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 33/1994, care prevăd acordarea unei drepte despăgubiri, expropriatorul trebuie să acorde despăgubiri la valoarea de 50 euro/mp în valoare totală de 2.450 euro. S-au solicitat cheltuieli de judecată.
în drept au fost invocate dispozițiile Legilor nr. 33/1994 și nr. 198/2004 precum și art. 481 C. civ.
în motivare reclamanta a arătat că este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în baza actului de dezmembrare și ieșire din indiviziune autentificat sub nr. 2854 din 19 decembrie 2005 de Biroul Notarului Public D.N.
Exproprierea s-a făcut în temeiul Legii nr. 33/1994, suma propusă de expropriator fiind derizorie față de valoarea de piață a imobilelor din zona respectivă, urmând ca instanța să stabilească cuantumul despăgubirilor după prețuirea imobilului făcută prin expertiză topo. Despăgubirea solicitată se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat prin diminuarea valorii porțiunii de teren rămasă după expropriere, având în vedere că utilitatea publică implică edificarea unor lucrări ample de construcții, care pot afecta terenul rămas neexpropriat. S-a mai arătat că valoarea de piață a terenului de la data formulării acțiunii până la punerea în funcțiune a tronsonului de drum poate suporta modificări în sensul diminuării prețului față de acea dată.
Prin Sentința civilă nr. 449 din 15 mai 2009 Tribunalul Sibiu a admis acțiunea, a anulat în parte Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 12 din 24 iulie 2008 emisă de pârâtă, în privința cuantumului despăgubirilor stabilite în valoare de 7 dolari SUA/mp, respectiv în valoare totală de 343 dolari SUA pentru suprafața expropriată de 49 mp din imobilul teren arabil, având număr cadastral 2892/13/1 situat în Sibiu, stabilind despăgubirea la valoarea de 11.662 RON și obligând pârâta la cheltuieli de judecată în valoare de 2.000 RON.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că imobilul este proprietatea reclamantei și urmare începerii lucrărilor pentru obiectivul de investiții "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu" s-a impus exproprierea acestuia. Prin Hotărârea nr. 12/2008 pârâta a stabilit o despăgubire în cuantum de 778,61 RON. Urmare probatoriului administrat instanța a reținut că valoarea reală a terenului este de 11.662 RON și această valoare conferă garanția unei juste despăgubiri în sensul respectării dreptului de proprietate așa cum este garantat de art. 44 (3) din Constituție și art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
împotriva acestei sentințe pârâta a declarat apel susținând că valoarea stabilită pentru cei 49 mp expropriați este injustă deoarece potrivit Legii nr. 198/2004 și Legii nr. 33/1994 experții și instanța trebuie să țină seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel. S-a arătat că valoarea corectă pe mp este de 34,36 euro/mp, instanța urmând a scădea suma ce a fost deja consemnată pe numele contestatoarei. Suma stabilită de instanța de fond nu reprezintă prețul real de circulație a terenurilor arabile situate la limita intravilanului localității Sibiu. Raportul de expertiză a prezentat două variante, optând pentru cea care propune suma de 11.662 RON, la data exproprierii, deși corect era să se ia în seamă momentul întocmirii raportului de expertiză. Apelanta a mai susținut că într-o speță similară s-au stabilit despăgubiri în valoare de 38,67 RON/mp, iar creșterea pieței imobiliare este conjuncturală. La acordarea despăgubirilor trebuie să se țină seama de armonizarea interesului general al comunității cu dreptul de proprietate al expropriatului.
Prin Decizia civilă nr. 153/A din 16 octombrie 2009 Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă a admis apelul, a schimbat în parte sentința sub aspectul cuantumului despăgubirilor, pe care le-a stabilit la suma de 7.189 RON, menținând în rest sentința.
Pentru a pronunța această decizie instanța a reținut că Legea nr. 33/1994 stabilește criteriile în raport de care se stabilește cuantumul despăgubirii prevăzând în art. 26 faptul că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului, la calcularea cuantumului experții și instanța urmând să țină seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel, la data întocmirii raportului de expertiză. Raportul de expertiză a prezentat două variante de calcul, una vizând momentul exproprierii și alta momentul întocmirii raportului de expertiză, pentru acesta din urmă fiind prevăzută valoarea terenului de 34,36. Această din urmă variantă a fost reținută de instanță că este conformă cu dispozițiile legale. Instanța a mai reținut că pârâtul datorează contestatoarei suma reprezentând diferența dintre despăgubirea totală stabilită de instanța de apel și suma deja consemnată la CEC.
împotriva acestei decizii pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul arată că potrivit Legii nr. 198/2004 și Legii nr. 33/1994 experții și instanța țin seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială respectivă la data întocmirii raportului de expertiză. Deși instanța de apel a ținut seama de aceste dispoziții legale, totuși în mod greșit s-a raportat doar la expertiză căci, așa cum dispune art. 27 din Legea nr. 33/1994, primind rezultatul expertizei acesta trebuia comparat cu oferta și cu pretențiile formulate de părți hotărând în consecință, cu atât mai mult cu cât creșterea pieței imobiliare este conjuncturală, determinată de diverși factori și nu reflectă adevărata valoare a terenurilor.
Recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate nu se poate reține că decizia curții de apel ar fi dată cu încălcarea dispozițiilor Legi nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 26 din lege experții și instanța "vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză". Pe de altă parte art. 27 din aceeași lege dispune: "Primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî. Despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată."
în mod cert în contextul probator expertiza juridică reprezintă un mijloc util în aflarea adevărului.
La filele 60 - 64 dosar fond se află expertiza tehnică prin care sunt prezentate două variante de calcul: una de la data exproprierii, cealaltă de la data efectuării expertizei.
Conform înscrisului aflat la fila 51 dosar fond pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, solicitând efectuarea unei alte expertize, solicitare cu privire la care instanța s-a pronunțat prin încheierea din data de 14 mai 2009 reținând că raportul de expertiză oferă două variante cu privire la valoarea terenului expropriat, motiv pentru care nu se justifică efectuarea unei noi expertize.
Așa fiind, cum instanța a ales varianta propusă în raportul de expertiză de la data întocmirii raportului de expertiză și cum valoarea acesteia se înscrie în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 33/1994 în sensul că nu este mai mică decât cea oferită de expropriator (343 dolari SUA) și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat(2450 euro) urmează a se constata că nu sunt întemeiate criticile formulate, deoarece a avut loc operațiunea de comparare prevăzută de lege și la care se referă recurentul potrivit dispozițiilor aceluiași articol, motiv pentru care criticile vor fi respinse.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3215/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3214/2010. Civil → |
|---|
