ICCJ. Decizia nr. 3314/2010. Civil. Obligaţie de a face. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3314/2010
Dosar nr. 10143/1/2009
Şedinţa publică din 27 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 10143/1/2009 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, contestatorul C.N.N. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 5145 din 23 septembrie 2008 şi a Deciziei nr. 9987 din 8 decembrie 2009 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul C.N.N. a arătat că, prin deciziile contestate, instanţa nu s-a pronunţat pe toate capetele de cerere şi nici asupra susţinerilor şi probatoriilor solicitate de acesta.
A mai arătat că, prin hotărârile atacate, a fost încălcată legislaţia incidentă în materie, inclusiv Constituţia şi a reluat solicitările şi apărările făcute în cursul procesului, apreciind că nu a beneficiat de o "judecată legală reală".
Contestatorul a solicitat să fie analizat întregul probatoriu administrat în cauză, să fie examinate hotărârile judecătoreşti atacate, ce au fost date cu încălcarea legii şi să se facă o corectă aplicare a textelor de lege incidente.
În şedinţa publică din data de 27 mai 2010 instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii, în raport cu dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., excepţie întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 5145 din 23 septembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a cărei anulare s-a solicitat, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de C.N.N. împotriva Deciziei nr. 1654 din 16 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, reţinându-se în considerente că a fost atacată o hotărâre irevocabilă, care nu mai poate constitui obiect al recursului.
Prin Decizia nr. 9987 din 8 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, atacată de asemenea prin contestaţia în anulare, a fost respinsă cererea de completare a dispozitivului Deciziei civile nr. 5145 din 23 septembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată de C.N.N., precum şi contestaţia în anulare formulată împotriva aceleiaşi decizii.
Potrivit art. 317 C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare numai pentru două motive expres şi limitativ prevăzute, şi anume: când procedura de citare pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
În speţă, contestatorul nu-şi întemeiază cererea pe niciunul din aceste două motive şi, deşi recursul său a fost respins ca inadmisibil, iar cererea de completare a dispozitivului deciziei pronunţate în recurs a fost respinsă ca neîntemeiată, acesta solicită reanalizarea pe fond a cauzei.
Solicitarea contestatorului nu poate fi încadrată nici în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd că, în ceea ce priveşte hotărârile instanţelor de recurs, acestea mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Textul menţionat are în vedere erorile materiale, respectiv, cele de ordin formal, procedural săvârşite involuntar cu ocazia judecăţii.
Potrivit hotărârilor atacate nu a existat o asemenea greşeală materială în condiţiile în care instanţa a reţinut, argumentat, în considerentele Deciziei nr. 5145 din 23 septembrie 2008, că este vorba de inadmisibilitatea recursului dată de dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. (hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată) şi de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 (care vizează o categorie a hotărârilor irevocabile). Tot astfel, în considerentele Deciziei nr. 9987 din 8 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a reţinut că cererea de completare a dispozitivului este neîntemeiată, deoarece instanţa s-a pronunţat asupra recursului pe cale de excepţie, ceea ce face de prisos analizarea pe fond a motivelor de recurs.
În consecinţă, se va constata că aspectele invocate nu pot constitui motive ale contestaţiei în anulare pe temeiul cărora să fie retractată hotărârea.
Ca atare, calea de atac fiind exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispoziţiile art. 317, 318 C. proc. civ., urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.N.N. împotriva Deciziei nr. 5145 din 23 septembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi a Deciziei nr. 9987 din 8 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3331/2010. Civil. Marcă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3312/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|