ICCJ. Decizia nr. 3977/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 3977/2010

Dosar nr. 10530/1/2007

Şedinţa publică din 24 iunie 2010

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 410 din 18 mai 2005, pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul Z.D., în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat apel, iar prin Decizia civilă nr. 302 din 6 aprilie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat, reţinând că prima instanţă a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală.

Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamantul Z.D., invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 5, 7 şi 9, iar prin Decizia civilă nr. 590 din 25 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a admis recursul şi a casat Decizia recurată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În rejudecare, prin Decizia civilă nr. 748 din 5 septembrie 2007, Curtea de Apel Craiova a respins apelul reclamantului ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul Z.D.

Prin încheierea de şedinţă din data de 22 mai 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat judecata recursului declarat de reclamantul Z.D. împotriva deciziei civile nr. 748 din 5 septembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părţi şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La data de 22 ianuarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând această excepţie, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, în materie civilă.

Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.

Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligenţă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după suspendarea judecăţii recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 22 mai 2008, părţile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii recursului.

Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând totodată că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept şi că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte va constata perimată cererea de recurs formulată de reclamantul Z.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată perimat recursul declarat de reclamantul Z.D. împotriva deciziei civile nr. 748 din 5 septembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3977/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs