ICCJ. Decizia nr. 4570/2010. Civil. Obligaţie de a face. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4570/2010
Dosar nr. 8636/1/2009
Şedinţa publică din 17 septembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 7130 din 18 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis în parte acţiunea contestatorului T.I., în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata diferenţei de rentă de veteran de război, conform OUG nr. 12/2004, obligând intimatul la plata către contestator a diferenţei de rentă de veteran de război, calculată în funcţie de solda de grad şi de funcţie a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării începând cu 04 iulie 2004.
Recursul declarat de intimatul Ministerul Apărării Naţionale a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 2102/R din 2 aprilie 2009.
Împotriva acestei decizii, la 3 noiembrie 2009, T.I. a formulat cerere de revizuire, susţinând că Decizia instanţei de apel este în contradicţie cu alte decizii definitive şi irevocabile pronunţate de unele instanţe în speţe similare prin care au fost admise acţiunile unor veterani de război decoraţi cu medalia Crucea Comemorativă a celui de al doilea război mondial 1941-1945. Mai susţine că este inacceptabil ca unor veterani de război să nu li se recunoască meritele şi să nu li se plătească drepturile cuvenite, iar altora meritele să le fie recunoscute şi drepturile acordate.
Cererea de revizuire este inadmisibilă pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având acelaşi obiect.
Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, cu acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
In speţă, revizuentul susţine că Decizia supusă revizuirii este potrivnică hotărârilor definitive şi irevocabile pronunţate în cauze similare de diferite instanţe, prin care s-a dispus calcularea şi plata rentei lunare în funcţie de solda de grad şi solda de funcţie ale unui sublocotenent MAN.
Aşa fiind, rezultă cu evidenţă că procesele soluţionate prin hotărârile invocate, cu titlu generic, a fi potrivnice cu Decizia menţionată, sunt similare numai ca obiect şi cauză, neexistând identitate de părţi.
Aşadar, soluţiile diferite au fost date în cauze doar asemănătoare, dar distincte în privinţa părţilor, hotărârea din fiecare dosar producând efecte numai între părţile din acea cauză şi neavând autoritate de lucru judecat asupra altei pricini, similare doar prin obiect şi cauză.
Acesta este motivul pentru care dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu-şi găsesc aplicare în raportul juridic dedus judecăţii de către revizuient.
A admite contrariul ar însemna ca instanţa de revizuire să se transforme într-o instanţă de control judiciar cu atributul de a aprecia care anume hotărâre este greşită, ceea ce excede competenţei sale.
Aşadar competenţa instanţei de revizuire este limitată, conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., doar la anularea hotărârii care încalcă autoritatea lucrului judecat dată de o hotărâre anterioară pronunţată în aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate, fiind excluse alte aprecieri sau posibilitatea extrapolării acestei prevederi legale la situaţii care vizează aplicarea inegală a legii, ca cea din speţă.
Faţă de cele ce preced, în cauză nu există hotărâri potrivnice în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar cererea de revizuire se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de T.I. împotriva deciziei nr. 2102/R din 2 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4575/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 4569/2010. Civil. Pretenţii. Revizuire - Recurs → |
|---|
