ICCJ. Decizia nr. 5178/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5178/2010
Dosar nr. 1989/1/2010
Şedinţa publică din 13 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din 1 martie 2010, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins cererea de sesizare a Cuiţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 pct. 7 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, formulată de contestatoarea Asociaţia „Anticorupţia".
A suspendat judecata cauzei în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea recursului declarat de contestatoare împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Curtea de Apel Ploieşti a constatat că cererea este inadmisibilă, deoarece excepţia de neconstituţionalitate nu vizează o lege sau o ordonanţă a guvernului ci Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin hotărâre a C.S.M.
Impotriva încheierii din 1 martie 2010, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, contestatoarea Asociaţia „Anticorupţia" a dedarat recurs.
Recurenta a arătat că art. 104 alin. (7) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, potrivit căruia instanţele de judecată se pronunţă asupra necesităţii înregistrării audio - video a dezbaterilor procesului, încalcă principiul egalităţii în faţa legii, statuat de Constituţia României, deoarece părţile au posibilitatea de a beneficia de şedinţe publice, dar înregistrarea audio - video este la latitudinea completului de judecată.
Recurentul a mai arătat că se încalcă şi dreptul persoanei de a avea acces liber la orice informaţie, drept prevăzut de art. 31 din Constituţia României.
Alături de cererea de declarare a recursului, Asociaţia „Anticorupţia" a formulat şi contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 101 din 3 februarie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost respins recursul împotriva încheierii din 11 ianuarie 2010 a Tribunalului Dâmboviţa, secţia civilă.
Cererea prin care Asociaţia „Anticorupţia" a formulat contestaţie în anulare va fi disjunsă, iar competenţa de soluţionare a acesteia va fi declinată în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, având în vedere că decizia atacată a fost pronunţată de această instanţă, iar, potrivit art. 319 alin. (2) C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
În ceea ce priveşte recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 1 martie 2010, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru cele ce se va arăta în continuare.
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Prin urmare, nu pot face obiect al controlului de constituţionalitate decât legile, care sunt emise de Parlament, potrivit art. 67 din Constituţia României şi O.G., potrivit art. 108 din Constituţie.
În cauză, recurenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 387/2005.
Or, hotărârile emise de C.S.M. nu sunt legi sau ordonanţe şi, pe cale de consecinţă, nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate reglementat de art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată.
Faţă de cele arătate, recursul declarat este nefondat şi, faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Disjunge contestaţia în anulare formulată de Asociaţia Anticorupţia împotriva Deciziei civile nr. 101 din 3 februarie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei către Curtea de Apel Ploieşti.
Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienta Asociaţia Anticorupţia împotriva încheierii din 1 martie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5170/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5181/2010. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
