ICCJ. Decizia nr. 5304/2010. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, la data de 26 august 2008, formulată de reclamantul P.S. împotriva Statului Român prin Ministerul Finanțelor și Primăria Drăguțești, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea în natură a locuinței situată în punctul "B.R.", cu anexele gospodărești ce i-au fost luate fără vreun act de expropriere în anul 1962 de către Stat, în scopul construirii barajului Rovinari. în subsidiar, a solicitat plata despăgubirilor prin echivalent, cuvenite.
Precizează că revendică aceste bunuri în temeiul Legii nr. 10/2001 și al Legii nr. 247/2005.
S-a invocat de către pârâta Primăria comunei Drăguțești, excepția autorității de lucru judecat față de Sentința civilă nr. 13/2008 a Tribunalului Gorj, definitivă prin Decizia civilă nr. 196/2008 a Curții de Apel Craiova, irevocabilă prin nerecurare, cu motivarea că reclamantul a mai formulat anterior aceeași cerere, soluționată irevocabil.
Prin Sentința nr. 147 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a admis excepția autorității de lucru judecat, reținându-se că prin cererea introductivă reclamantul a solicitat, în principal, restituirea în natură a imobilului, iar în subsidiar, obligarea la plata despăgubirilor, invocând dispozițiile Legilor nr. 10/2001 și nr. 247/2005, dar în ședința din 16 iunie 2009 a precizat că a sesizat instanța cu o acțiune de drept comun, în revendicare, întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., dar și pe prevederile Legii nr. 247/2005.
Instanța a constatat că prin Sentința civilă nr. 13/2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 196 din 29 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, s-a respins cererea reclamantului de retrocedare a imobilului, întemeiată pe Legea nr. 10/2001, pentru nerespectarea procedurii prevăzută de normele speciale, reținându-se că notificarea a fost formulată peste termenul prevăzut de lege.
împotriva menționatei sentințe a formulat apel, în termen legal, reclamantul P.S. susținând că nu s-a ținut seama că a formulat o acțiune în revendicare imobiliară, întemeiată pe dreptul comun, dar instanța a examinat-o eronat ca pe o cerere la Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 276 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins apelul.
în motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că, deși în considerentele sentinței apelate s-au făcut aprecieri asupra admisibilității cererii de drept comun, întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., cu referirile corespunzătoare la Decizia în interesul legii nr. 33/2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza a fost soluționată pe excepția autorității de lucru judecat prevăzută de art. 1201 C. civ., soluție în raport de care urmează să se analizeze legalitatea și temeinicia hotărârii, fiind irelevante, în raport de circumstanțele cauzei, aspectele privitoare la prevalența normei speciale în raport cu norma generală.
S-a apreciat că reclamantul a manifestat inconsecvență în cursul procesului, în privința obiectului cererii de chemare în judecată. Prin acțiunea adresată Judecătoriei Târgu-Jiu la data de 26 august 2008, reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului compus din construcții teren, preluat abuziv de Statul Român în anul 1962 în vederea construirii Barajului Rovinari, indicând ca temei de drept prevederile Legilor nr. 10/2001 și nr. 247/2005, așa cum s-a consemnat și în considerentele Sentinței civile nr. 7937 din 22 octombrie 2008 a Judecătoriei Târgu-Jiu.
Observându-se cuprinsul cererii de chemare în judecată, se constată că mențiunile privind temeiul de drept au fost ulterior barate și a fost adăugat cuvântul "revendicări".
La termenul din data de 22 octombrie 2008, instanța a pus în discuția părților excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, excepție față de care reclamantul a arătat că acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru, conform prevederilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, și a precizat că temeiul juridic al pretențiilor sale îl constituie dispozițiile Legilor nr. 10/2001 și nr. 247/2005.
în raport de precizările făcute de reclamant, Judecătoria Târgu-Jiu, prin Sentința civilă nr. 7937 din 22 octombrie 2008 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, apreciind că reclamantul a sesizat instanța cu cerere introdusă conform art. 26 din Legea nr. 10/2001.
Hotărârea de declinare a competenței nu a fost recurată de reclamant.
în raport de circumstanțele expuse, s-a constatat că în mod just prin hotărârea apelată s-a apreciat că instanța a fost învestită cu o acțiune la Legea nr. 10/2001, rezultând că aplicarea prevederilor art. 1201 C. civ., în raport cu care s-a admis excepția autorității de lucru judecat, s-a făcut corect.
în cauza soluționată prin Decizia nr. 13/2008 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 196/2008 a Curții de Apel Craiova, procesul s-a purtat între aceleași părți, pentru același obiect și cauză, condiții în care, potrivit principiului din art. 1201 C. civ., același litigiu nu mai poate forma obiectul unui nou proces.
împotriva menționatei decizii a formulat și motivat recurs, în termen legal, apelantul-reclamant P.S. pentru motive de nelegalitate.
în dezvoltarea acestora s-a arătat că a solicitat, așa cum a menționat și în motivele de apel, revendicarea imobilului. în acest context arată că trebuia efectuată expertiză, iar prin modul de soluționare a cauzei, instanța nu a dat ceea ce s-a cerut. în consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și a Curții de Apel Craiova și trimiterea cauzei la rejudecare pentru a se efectua expertiza de specialitate care să evalueze bunurile din acțiune. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Analizând recursul formulat, în raport de criticile menționate, înalta Curte apreciază că acesta este nul pentru următoarele considerente:
Scurta argumentație adusă în susținerea cererii de recurs nu se referă la modul în care instanța de apel a soluționat excepția autorității de lucru judecat, ci la alte aspecte care privesc atât modul de administrare a probelor, cât și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., fără însă a se dezvolta argumentele pentru care se apreciază de către recurent că acest motiv de recurs ar fi incident în cauză.
Recurentul dorește ca în faza procesuală a recursului să recalifice obiectul și temeiul juridic al acțiunii, precizat de altfel în mod irevocabil la Judecătoria Târgu-Jiu în raport de prevederile Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 247/2005, precizare în considerarea căreia s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, hotărârea de declinare nefiind recurată.
în aceste condiții, înalta Curte constată că recurentul invocă în susținerea cererii sale de recurs aspecte străine de motivarea avută în vedere de instanța de apel în pronunțarea soluției sale, motivare care analizează exclusiv excepția autorității de lucru judecat, excepția cu privire la care nu se indică nici un argument de nelegalitate.
înalta Curte a observat că în cauză nu au existat motive de ordine publică pe care să le invoce din oficiu, cât și împrejurarea că nu s-a realizat o motivare în detaliu a recursului din care să se poată extrage vreunul dintre motivele de nelegalitate menționate limitativ de art. 304 C. proc. civ., în cadrul căruia să fie analizat prezentul recurs, astfel încât devin incidente în cauză prevederile art. 306 C. proc. civ., în raport de care recursul a fost constatat nul.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5306/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5302/2010. Civil → |
|---|
