ICCJ. Decizia nr. 5972/2010. Civil. Contestaţie decizie de pensionare. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5972/2010
Dosar nr. 1902/54/2009
Şedinţa publică de la 11 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1588 din 30 martie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 15480/63/2008, s-a admis recursul declarat de intimata C.J.P. Dolj împotriva sentinţei civile nr. 5607 din 21 octombrie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 10548/63/2008, în contradictoriu cu contestatorul G.A.
S-a modificat în tot sentinţa în sensul respingerii contestaţiei.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut:
Potrivit adeverinţei din 12 noiembrie 2007 emise de SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova, în perioada lucrată în cadrul acestei unităţi, contestatoarea a beneficiat, în afara drepturilor salariale menţionate în carnetul de muncă, de adaosuri (diferenţe de manoperă), adaosuri cu caracter permanent şi care s-au acordat funcţie de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat funcţie de realizarea productivităţii muncii în conformitate cu Legea nr. 57/1974, art. 117 şi începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile din C.C.M. respectiv: anexa nr. 21 din C.C.M./1992 pct. 3; art. 78 alin. (6) din C.C.M./1993; art. 78 alin. (5) din C.C.M./1994; art. 78 alin. (5) din C.C.M./1995; art. 78 alin. (5) din C.C.M./1996; art. 78 alin. (4) din C.C.M./1997; art. 78 alin. (5) din C.C.M./1998-2001 şi art. 80 alin. (1) şi anexa 6 din C.C.M./2001-2003.
În raport de menţiunile din adeverinţă, Curtea a analizat în cauză următoarele dispoziţii legale:
Art. 117 din Legea nr. 57/1974, potrivit căruia „finanţarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unităţile de cercetare şi proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unităţi, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale."
Potrivit art. 118 din aceeaşi lege, „în activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică se poate aplica forma de retribuire în acord global, în condiţiile stabilite la art. 120 din prezenta Lege". S-a mai reţinut că potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 4/2005, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual cu -respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 şi a prevederilor prezentei ordonanţe.
Prin coroborarea celor două dispoziţii legale, a rezultat cu claritate faptul că în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă şi nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuţia de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepţie în acest sens.
În motivarea cererii, s-a arătat că instanţa de recurs nu a aplicat o jurisprudenţă relevantă, aducând atingere principiului siguranţei juridice prin practicarea unei jurisprudenţe contradictorii în cazul dosarelor pensionarilor din SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova.
Revizuientul menţionează că se consideră discriminat şi că i s-a creat un prejudiciu material cât şi moral deoarece se află la originea unor divergenţe profunde şi persistente în timp, atât faţă de colegii pensionari din cadrul SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova dar şi de alţi colegi pensionari din institute de proiectări din ţară.
Au mai fost invocate, în sprijinul cererii de revizuire, art. 6 alin. (1) din C.E.D.O. şi Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005.
Întrucât cererea nu a fost motivată în drept, i s-a pus în vedere revizuientului să precizeze temeiul juridic al cererii.
La termenul din data de 10 februarie 2010, petentul a precizat temeiul de drept al cererii, respectiv, art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Analizând cererea de revizuire formulată de către revizuient, Curtea a reţinut că acesta invocă existenţa contrarietăţii dintre Decizia civilă nr. 1588 din 30 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi alte decizii pronunţate de completele de judecată chiar în aceeaşi zi.
Art. 323 alin. (2) C. proc. civ. prevede că în cazul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai marc în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Hotărârile invocate de revizuient, ca temei al cererii de revizuire, au fost pronunţate de către Curtea de Apel Craiova, instanţa mai mare în grad faţă de această instanţă fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Având în vedere dispoziţiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 158 alin. (1) C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova prin Decizia civilă nr. 1000 din 10 februarie 2010 a declinata competenţa soluţionării cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestită cu soluţionarea cererii de revizuire a Deciziei civile nr. 1588 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova constată că aceasta nu poate fi primită pentru considerentele ce succed:
Pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca hotărârea să conţină elemente caracteristice pentru existenţa autorităţii de lucru judecată şi anume: identitatea de părţi, de obiect şi cauză.
Prin sintagma „una şi aceeaşi pricină" se înţelege întrunirea condiţiilor triplei identităţi - de obiect, cauză şi părţi cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de-a doua cereri să aducă atingere puterii de lucru judecată a celei dintâi. Textul de lege nu este aplicabil dacă prin două hotărâri s-au soluţionat cereri de chemare în judecată diferite - între părţi diferite şi în alte cauze, ce vizează litigii dintre alte persoane fizice şi societate, pârâtă, nu între revizuient şi această societate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul G.A. împotriva Deciziei civile nr. 1588 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul G.A. împotriva Deciziei civile nr. 1588 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5968/2010. Civil. Anulare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5982/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
