ICCJ. Decizia nr. 1201/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1201/2011
Dosar nr. 4071/87/200.
Şedinţa publică din 14 februarie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2971 din 8 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta N.M. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA membru O.M.V. Grup Bucureşti şi s-a dispus ca cea din urmă să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite şi neacordate conform art. 168 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă pentru sărbătorile de Crăciun 2004, Paşti şi Crăciun 2005, Paşti şi Crăciun 2006, Paşti 2007 în sumă de 6915 lei, sumă care să fie actualizată cu indicii de inflaţie la data plăţii efective, conform raportului de expertiză întocmit de expert R.N.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta.
În recurs a fost invocată de recurentă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 raportat la prevederile art. 1alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3), lit. p) şi art. 79 alin. (1) din Constituţia României, respinsă prin încheierea de şedinţă de la 13 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civila.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâta SC P. SA - Membru O.M.V. Grup.
Prin încheierea de şedinţă din data de 2 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs a încheierii din 13 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părţi şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 19 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând această excepţie, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii, timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după suspendarea judecăţii recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 2 noiembrie 2009, părţile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii recursului.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 2 noiembrie 2010, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept şi că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâta SC P. SA - Membru O.M.V. Grup împotriva încheierii de şedinţă din 13 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1197/2011. Civil. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1192/2011. Civil. Recalculare pensie. Recurs → |
|---|
