ICCJ. Decizia nr. 1328/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1328/2011
Dosar nr. 4020/111/2009
Şedinţa publică din 17 februarie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 335/C din 25 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Bihor, s-au respins excepţiile invocate de către pârâţii Primăria Municipiului Oradea, Primarul Municipiului Oradea, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001, fiind respinsă cererea formulată de către reclamantul M.T., în contradictoriu cu aceşti pârâţi.
Instanţa de fond a reţinut că, prin notificarea nr. 1359 din 13 decembrie 2001, reclamantul M.T. a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. nr. 5282 Oradea cu nr. top. 3883/1, iar prin dispoziţia nr. 666 din 01 martie 2009 s-a propus acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 892/1011 mp cu nr. top. 3883/1 şi 3882/2 înscrise în C.F. nr. 5282 Oradea, aşadar pentru ambele numere topografice şi s-a înaintat dosarul administrativ secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor. În urma analizării de către A.N.R.P., dosarul a fost restituit cu observaţiile că, deşi s-a notificat doar nr. top. 3883/1, s-au acordat măsuri reparatorii şi pentru nr. top. 3882/2. Faţă de aceste aspecte, s-a emis Dispoziţia nr. 5288 din 08 septembrie 2008, comunicată reclamantului şi necontestată de acesta, prin care s-a modificat şi completat dispoziţia nr. 666 din 01 martie 2009, propunându-se acordarea de despăgubiri numai pentru un singur număr topografic 3883/1, deoarece numai acesta a făcut obiectul Notificării nr. 1395 din 13 decembrie 2001.
Ulterior, reclamantul a formulat o nouă notificare prin Biroul Executorului Judecătoresc N.M., la data de 12 martie 2009, prin care a solicitat restituirea în natură a ambelor nr. top. 3882/2 şi 3883/1, notificare respinsă prin dispoziţia nr. 1997 din 22 aprilie 2009, ca tardiv formulată, pentru nerespectarea termenului legal prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 modificat prin OUG nr. 109/2001 şi OUG nr. 145/2001.
Excepţia de tardivitate invocată de către pârâtă a fost respinsă întrucât, raportat la dispoziţia nr. 1997 din 22 aprilie 2009 atacată, cererea este formulată în termenul legal de 30 zile de la data comunicării. De asemenea, excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost respinsă, pe considerentul că dreptul de a ataca dispoziţia emisă de către Primarul Municipiului Oradea, este reglementat de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa fondului, a formulat apel reclamantul M.T., solicitând admiterea apelului şi desfiinţarea în totalitate a sentinţei apelate, iar în fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată în sensul obligării intimaţilor la acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 892 mp, având nr. top. 3882/2 şi 3883/1, ambele topografice înscrise în C.F. nr. 5282 Oradea.
În motivare a arătat că, a solicitat ambele numere topografice, în baza dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 şi nu doar unul dintre ele, cu atât mai mult cu cât delimitarea lor în două terenuri a fost doar una formală, în realitate fiind vorba de o singură grădină pe care a deţinut-o la imobilul său din Oradea. În privinţa notificării depuse în anul 2009, a precizat că aceasta nu constituie o notificare nouă astfel cum a fost apreciată de instanţă, ci o cerere prin care a solicitat îndreptarea erorii ce a determinat soluţionarea parţială a cererii sale.
În şedinţa publică din 14 aprilie 2010, reclamantul a invocat excepţia nulităţii dispoziţiei nr. 5288/2008 şi lipsirea de efecte juridice a dispoziţiei nr. 1997/2009 emise de Primarul Municipiului Oradea - Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001, solicitând totodată repunerea în termenul de atacare a dispoziţiei nr. 5288/2008, pe considerentul că s-a urmărit rezolvarea litigiului pe cale administrativă, dovadă fiind demersurile făcute în acest sens.
Prin Decizia civilă nr. 38/2010-A din 21 aprilie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, a fost admis apelul reclamantului, fiind desfiinţată sentinţa atacată, iar cauza trimisă spre rejudecare Tribunalului Bihor.
Pentru a pronunţa această decizie, Instanţa a reţinut că, pentru soluţionarea cererii reclamantului, era necesar a se stabili dacă notificarea nr. 60/2009 constituie o cerere nouă, depusă peste termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 sau o completare, respectiv explicitare a notificării iniţiale cu nr. 1395 din 13 decembrie 2001, având în vedere că, din cuprinsul notificării nr. 60/2009 rezultă intenţia reclamantului de a completa notificarea iniţială, astfel că doar prin raportare la conţinutul cererii iniţiale poate fi stabilită natura cererii.
Cu privire la excepţiile invocate de reclamant, referitoare la nulitatea dispoziţie i nr. 5288 din 18 septembrie 2008 şi lipsirea de efecte juridice a dispoziţie i nr. 1997/2009, Instanţa de apel a apreciat că acestea sunt în strânsă legătură cu obiectul cauzei, sens în care a dispus desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru analizarea acestora.
Împotriva deciziei civile nr. 38/2010-A din 21 aprilie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, au declarat recurs pârâţii, solicitând casarea deciziei atacate şi menţinerea sentinţei de fond, arătând că, prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat completarea dispoziţiei nr. 1997/2009, însă această dispoziţie a fost respinsă ca tardiv introdusă, raportat la dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 10/2001. Solicitarea reclamantului de completare trebuia să formeze obiectul notificării iniţiale sau al unei noi notificări, depuse, de asemenea, cu respectarea termenului legal procedural.
Pârâţii susţin că, s-au conformat observaţiilor Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor – A.N.R.P., şi au emis dispoziţia nr. 5288/2008, prin care au propus acordarea despăgubirilor doar pentru nr.topo.3883/1, dispoziţie necontestată de reclamant.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate ce pot fi încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., raportat şi la obiectul dedus judecăţii, Înalta Curte reţine că recursul este fondat.
Prin dispoziţia nr. 5288 din 8 septembrie 2008, emisă de Primarul municipiului Oradea, s-a propus acordarea de despăgubiri doar pentru parcela nr.top.3883/1, conform notificării nr. 1359 (în care reclamantul a precizat în clar nr.top.3883/1) formulate de reclamant la data de 13 decembrie 2001, în baza Legii nr. 10/2001.
Dispoziţia nr. 5288 din 8 septembrie 2008, a fost emisă în condiţiile Legii nr. 10/2001, ca urmare a observaţiilor făcute de Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor – A.N.R.P. Bucureşti, şi a modificat Dispoziţia nr. 666 din 1 martie 2009, prin care iniţial se propuseseră despăgubiri pentru ambele numere topografice – 3883/1 şi 3883/2.
În contextul în care dispoziţia 5288/2008 nu a fost contestată sub acest aspect, în termenul prevăzut de art. 26 din Legea nr. 10/2001, instanţa fondului, în mod just a apreciat ca reclamantul nu mai poate contesta ulterior măsurile dispuse prin acea dispoziţie, fiind decăzut din termen.
Obiectul dedus judecăţii vizează completarea Dispoziţiei nr. 1997 din 22 aprilie 2009 a Primarului municipiului Oradea, emisă ca urmare a notificării formulată de reclamant la 12 martie 2009, cu solicitarea acestuia de a-i fi acordate despăgubiri pentru suprafaţa de 892 mp, având nr.top.3883/1 şi 3882/2, ambele topografice fiind înscrise în C.F. nr. 5282 Oradea.
Prin dispoziţia nr. 1977/2009 a fost respinsă, ca tardivă, notificarea nr. 60 din 12 martie 2009, prin care reclamantul solicitase restituirea în natură a terenului înscris în C.F. 5282 Oradea, nr.top. 3883/1 şi 3882/2, astfel că, în mod corect prima instanţă a reţinut că nu este posibilă completarea acesteia.
Potrivit art. 22 alin. (5)din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea 247/2005, nerespectarea termenului pentru formularea notificării atrage pierderea dreptului de a mai solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Textul legal menţionat a fost declarat a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale prin Decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Curţii Constituţionale.
Aşadar, în raport de data depunerii notificării nr. 60 din 12 martie 2009 şi de dispoziţiile art. 22 alin. (5) din Legea 10/2001, reclamantul este decăzut din dreptul de a mai beneficia de măsurile reparatorii dispuse de legea specială cu privire la nr.top.38832/2.
Omisiunea reclamantului de a solicita prin notificarea nr. 1359/2001, formulată în termen legal, şi a numărului topografic 3882/2, incumbă exclusiv notificatorului, această carenţă putând fi complinită prin formularea unei noi notificări sau completări la cea iniţială, însă numai înlăuntrul termenului legal prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, modificat prin OUG nr. 109/2001 şi OUG nr. 145/2001, respectiv până la data de 14 februarie 2002.
Faţă de succesiunea evenimentelor expuse anterior, se constată că prima instanţă a arătat în clar motivele pentru care notificarea nr. 60 din 12 martie 2009 nu poate fi calificată drept o cerere de completare, ci, din contră, aceasta este asimilată unei cereri noi, depusă cu depăşirea termenului legal şi respinsă ca tardiv formulată.
Prin urmare, reţinerea instanţei de apel, potrivit căreia, pentru soluţionarea cererii reclamantului, era necesar a se stabili dacă notificarea nr. 60/2009 constituie o cerere nouă, depusă peste termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 sau o completare, respectiv explicitare a notificării iniţiale cu nr. 1395 din 13 decembrie 2001, se priveşte astfel a fi nefondată.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite apelul pârâţilor, va casa Decizia atacată şi va menţine sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâţii PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA, PRIMARUL MUNICIPIULUI ORADEA şi COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001 ORADEA împotriva deciziei civile nr. 38/2010-A din 21 aprilie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Casează Decizia atacată şi menţine sentinţa civilă nr. 335/C din 25 noiembrie 2009 a Tribunalului Bihor, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1330/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1326/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
