ICCJ. Decizia nr. 320/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr.320/2011

Dosar nr. 2865/113/2008

Şedinţa publică din 20 ianuarie 2011

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 393 din 2 iunie 2008 a Tribunalului Brăila s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul C.N. împotriva pârâtei SC D.C.S. SRL Bucureşti şi a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantului diferenţa dintre salariul înscris în statele de plată şi cel efectiv încasat (300 lei lunar) în perioada 16 noiembrie 2005 – 20 ianuarie 2007.

S-au respins capetele de cerere privind plata contravalorii tichetelor de masă, a sporului privind orele de noapte şi orele suplimentare, indemnizaţiei pentru concediul medical şi cererea pentru plata daunelor morale.

Sentinţa de mai sus a fost casată de Curtea de Apel Galaţi prin Decizia civilă nr. 625/ R din 06 octombrie 2008, iar cauza a fost trimisă pentru rejudecare la Tribunalul Brăila.

În motivarea deciziei de casare, Curtea de Apel Galaţi a arătat că instanţa de fond nu a dat posibilitatea reclamantului să administreze probe (cu martori, cu expertiză grafologică) pentru a dovedi susţinerile din acţiune şi de pe tot parcursul procesului, potrivit cărora semnătura de pe înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă nu-i aparţin.

Întrucât în recurs proba cu martori şi cu expertiză nu se poate administra instanţa de recurs, a casat sentinţa şi a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

Fiind astfel reinvestit, Tribunalul Brăila a înregistrat cauza sub nr. 2865/113 din 07 noiembrie 2008, a reţinând următoarele:

Prin acţiune, reclamantul C.N. a arătat că a fost angajat la SC D.C.S. SRL Bucureşti, începând cu data de 16 noiembrie 2005 şi până pe 22 decembrie 2006, în acest interval de timp a prestat muncă zi şi noapte, excepţie făcând lunile august septembrie şi octombrie 2006, fără a i se plătit orele suplimentare, orele lucrate pe timp de noapte şi fără a i se da tichete de masă pe lunile: ianuarie - aprilie.

Reclamantul mai susţine că nu i s-a înscris în carnetul de muncă perioada ianuarie - 10 iulie în care a prestat muncă în folosul pârâtei şi nu i s-a plătit indemnizaţia pentru incapacitate de muncă (20 – 31 ianuarie 2005).

De asemenea, mai susţine că salariul îi era înmânat de numitul P.G., fără a avea posibilitatea să semneze statele de plată, unde era trecut salariu mai mare (380 - 420 lei).

Prin sentinţa civilă nr. 867 din 13 noiembrie 2009, Tribunalul Brăila a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul C.N. împotriva pârâtei SC D.C.S. SRL Bucureşti şi a obligat pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 247 lei reprezentând diferenţă salariu neîncasată pentru perioada: 16 noiembrie 2005 -27 ianuarie 2007.

A respins, ca nefondate, cererile pentru plata orelor suplimentare, orelor de noapte, daunelor morale, indemnizaţie concediu medical şi tichete de masă.

A obligat pe pârâtă să plătească suma de 300 lei către stat, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul C.N.

Recursul declarat a fost declarat ca fiind nul, prin Decizia civilă nr. 294/ R din 16 martie 2010 a Curţii de Apel Galaţi.

S-a reţinut că, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., nemotivarea recursului în termenul legal atrage nulitatea acestuia.

Potrivit art. 80 din Legea nr. 168/1999 termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţate de către instanţa de fond.

Din actele dosarului rezultă că hotărârea instanţei de fond a fost comunicată, la data de 07 ianuarie 2010, recurentului-reclamant, iar acesta a depus cererea de recurs la data de 18 ianuarie 2010 fără ca, înlăuntrul termenului de declarare a recursului, să o motiveze iar motivarea cererii a depus-o la data de 10 martie 2010.

Potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) din textul citat.

Ca parte căzută în pretenţii recurentul a fost obligat, potrivit dispoziţiilor art. 274 alin. (I) C. proc. civ., să plătească intimatei cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat.

Împotriva deciziei civile nr. 294/R din 16 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a declarat recurs numitul C.N. care a susţinut drept motive de nelegalitate faptul că nu s-a avut în vedere că la dosar există înştiinţarea deciziei Tribunalului Brăila.

Analizând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente.

Decizia recurată de reclamantul C.N. este o decizie irevocabilă în sensul dispoziţiilor art. 377 C. proc. civ.

Împotriva unei hotărâri judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga; în conformitate cu art. 399, coroborat cu art. 377 C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile prevăzute de lege.

Faţă de aceste dispoziţii legale, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unor instanţe de recurs este inadmisibil o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Această concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac. Cum un asemenea drept este unic, epuizându-se prin chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac.

Hotărârea recurată este irevocabilă, pronunţată de o instanţă de recurs, astfel că recursul declarat împotriva ei este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.N. împotriva deciziei civile nr. 294/ R din 16 martie2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2011

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 320/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs