ICCJ. Decizia nr. 3372/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3372/2011
Dosar nr. 35700/3/2010
Şedinţa din camera de consiliu de la 11 aprilie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş sub nr. 2477/30/2010 reclamanta B.I. a solicitat obligarea Ministerului Finanţelor Publice la plata despăgubirilor pentru prejudiciul suferit prin deportarea sa împreună cu familia, tatăl N.S., mama N.M. şi sora N.J. în anul 1950.
În motivarea acţiunii a arătat că în anul 1950, reclamanta şi familia sa au fost luate din domiciliul situat în localitatea B.M., judeţul Timiş şi deportate în localitatea D., unde au fost nevoite să locuiască în condiţii precare timp de 6 ani.
Prin sentinţa civilă nr. 1721/PI din 25 iunie 2010, Tribunalul Timiş a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
S-a reţinut în esenţă că potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată.
În speţă, persoana interesată, respectiv reclamanta domiciliază în Australia, potrivit menţiunii din cererea de chemare în judecată.
Conform dispoziţiilor art. 155 din Legea nr. 105/1992 „cererea va fi îndreptată, potrivit regulilor de competenţă materială, la Judecătoria sectorului 1 al Municipiului Bucureşti sau la Tribunalul Municipiului Bucureşti".
Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1677 din 03 noiembrie 2010 a admis excepţia de necompetenţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, reţinând că acestei instanţe îi revine competenţa teritorială exclusivă conform dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 221/2009.
Conform art. 21 C. proc. civ. a fost înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Constatând că s-a ivit un conflict negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, pentru considerentele ce succed:
Conform menţiunilor din cererea reclamantei adresată instanţei rezultă că aceasta are domiciliul stabil în Australia.
Reclamanta prin aceeaşi cerere şi-a precizat domiciliul ales în Timişoara, B-dul R.
Faţă de dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, competenţa de soluţionare a acestor cauze aparţine Tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată.
În speţă, reclamanta îşi are domiciliul în Australia, dar prin cererea de chemare în judecată a pârâtului şi-a ales domiciliul în Timişoara, B-dul R., judeţul Timiş, situaţie în care, sunt incidente dispoziţiile art. 4 alin. (4) din lege, care prevăd o competenţă teritorială exclusivă, aceea a Tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată.
În raport de cele arătate, constatând că între Tribunalul Timiş şi Tribunalul Municipiului Bucureşti s-a ivit un conflict negativ de competenţă, această instanţă va stabili în favoarea Tribunalului Timiş competenţa soluţionării acţiunii formulată de reclamanta B.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3373/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3358/2011. Civil. Expropriere. Contestaţie... → |
|---|
