ICCJ. Decizia nr. 4038/2011. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4038/2011
Dosar, nr. 47407/3/2009
Şedinţa publică de la 8 decembrie 2011
Prin sentinţa comercială nr. 11388 din 24 noiembrie 2010, Secţia a VI-a comercială a Tribunalului Bucureşti a respins cererea formulată de reclamanta SC S.B.R.S.B.F. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC G. SA.
Prin decizia nr. 186 din 20 aprilie 2011, Secţia a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti a respins, ca nefundat, apelul declarat de apelanta reclamantă SC S.B.R.S.B.F. SRL, împotriva sentinţei primei instanţe.
Împotriva evocatei decizii a formulat recurs apelanta-reclamantă SC S.B.R.S.B.F. SRL, indicând, strict formal, motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., arătând că expertiza a fost realizată în baza documentelor puse la dispoziţie de societatea recurentă, că lucrările efectuate în anul 2006 nu puteau fi expertizate în anul 2010, că la data solicitării probelor, imobilul era construit în totalitate, fiind deja dat în folosinţa beneficiarilor finali, că lucrările efectuate nu au mai fost facturate, că adresa nr. 1781 este suficientă în formarea convingerii temeiniciei cererii de chemare în judecată.
Or, este de subliniat că motivarea recursului constituie activitatea procesuală desfăşurată de către recurentă în scopul susţinerii nelegalităţii hotărârii atacate şi, care determină limitele controlului judiciar extraordinar exercitat de către instanţa de recurs asupra eventualelor neregularităţi ori greşeli pretins a sta la baza judecăţii în apel, reflectate în hotărârea dată, atât direct cât şi indirect.
Totodată, este necesar de precizat că esenţa recursului constă în faptul că priveşte exclusiv ipoteza nelegalităţii soluţiei pronunţate de către instanţa de apel, astfel cum rezultă, tară echivoc, din prevederile art. 304 alin. (l) C. proc. civ.
În pricina de faţă, recurenta a înţeles să reitereze motive de fapt pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată iniţială, reluarea aspectelor în fapt ce au determinat această parte să formuleze acţiunea în instanţă echivalând cu o nemotivare a căii extraordinare de atac, simplele afirmaţii şi susţineri cuprinse în cererea de recurs neavând relevanţă asupra hotărârii pronunţate în apel, deci, nepermiţând examinarea acesteia din urmă de către instanţa de recurs, neputând fi circumscrise nici unui motiv de casare ori modificare prevăzut de art. 304 C. proc. civ.
Cum recurenta nu a arătat în ce constau eventualele greşeli de judecată ale instanţei de apel ce constituie obiectul cenzurării de către instanţa de recurs, Înalta Curte va aplica cererii de recurs sancţiunea nulităţii prevăzută de alin. (l) al art. 3021 C. proc. civ., întrucât, potrivit lit. c) a precitatului articol, cererea de recurs va cuprinde, sub evocata sancţiune, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, ce înseamnă încadrarea acestora într-unui din motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, limitativ prevăzute de pct. 1 - 9 ale art. 304 C. proc. civ.
Aşadar, lipsa criticilor ce vizează nelegalitatea hotărârii atacate cu recurs nu poate atrage schimbarea soluţiei la care tinde recurenta, iar abordarea recurentei în pricina de faţă a motivelor de recurs ce vizează strict fondul pricinii, fără a evidenţia vreo potenţială greşeală de judecată în apel duce la constatarea nulităţii cererii de recurs, în absenţa motivelor de ordine publică care să conducă la incidenţa dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC S.B.R.S.B.F. SRL, împotriva deciziei Secţiei a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti nr. 186 din 20 aprilie 2011.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4037/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4041/2011. Civil → |
|---|
