ICCJ. Decizia nr. 4121/2011. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4121/2011
Dosar nr. 537/83/2010
Şedinţa publică de la 14 decembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 514/LC, pronunţată la data de 7 septembrie 2010, Secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Satu Mare a respins acţiunea formulată de reclamanta SC T.A. SA, prin lichidatori judiciari C.M.C.L.J. 2000 S.P.R.L. şi P.G. IPURL, în contradictoriu cu pârâta D.P.G.M.B.H.T.X.H.D.L., ca inadmisibilă.
Spre a hotărî astfel, tribunalul a reţinut lipsa procedurii prealabile a concilierii directe, prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., înlăturând susţinerile reclamantei că aceasta ar fi fost acoperită prin cererea de emitere a somaţiei de plată ce a făcut obiectul dosarului Tribunalului Satu Mare nr. 3219/2005, întrucât în această cauză s-a constatat, din oficiu, perimarea cererii reclamantei în urma suspendării soluţionării cererii în baza art. 1551 C. proc. civ., pentru neindicarea adresei sediului pârâtei în vederea îndeplinirii procedurii de citare cu aceasta.
Apelul formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins de Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat, prin decizia nr. 37/AC, pronunţată la data de 19 aprilie 2011.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a considerat că sentinţa apelată este legală şi temeinică, întrucât reclamanta nu a justificat parcurgerea procedurii concilierii directe în speţă, între părţile litigante neexistând nicio corespondenţă care să aibă ca finalitate realizarea scopului vizat de această procedură şi nicio dovadă că reclamanta a înştiinţat-o efectiv pe pârâtă cu privire la pretenţiile sale pentru a fi posibilă realizarea unei înţelegeri, apreciind că nu se poate reţine că încercarea de conciliere a avut loc în cadrul unei alte proceduri cum este cea a somaţiei de plată, din moment ce pârâtei nu i-a fost comunicată cererea de somaţie de plată datorită faptului că reclamanta nu a indicat adresa acesteia.
Împotriva menţionatei decizii apelanta a formulat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului recurenta a arătat, în esenţă, că decizia recurată a fost dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a legii, cu referire la art. 7201 C. proc. civ., întrucât a probat încercarea de soluţionare a diferendului prin notificarea transmisă anterior cererii de emitere a somaţiei de plată, iar intimata nu a contestat creanţele, neinvocând şi dovedind vreo vătămare.
Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală, faţă de dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ. şi de faptul că, în speţă, concilierea directă nu a avut loc, precizând că notificarea la care se referă recurenta în susţinerea recursului nu a fost tradusă şi nici nu i-a fost comunicată, neexistând o atare dovadă în dosarul având ca obiect somaţia de plată.
Recursul este nefondat.
Astfel, redactarea imperativă a art. 7201 alin. (1) C. proc. civ. impune, ca obligatorie, realizarea procedurii de conciliere directă a reclamantului cu cealaltă parte, fiind necesară, potrivit alin. (2) al acestui text legal, dovada primirii convocării şi actelor doveditoare pe care se sprijină pretenţiile reclamantului, oricare ar fi modalitatea aleasă – dintre cele prevăzute de lege – pentru comunicarea acestora.
Constatând că înscrisurile de care se prevalează reclamanta în susţinerea îndeplinirii procedurii prealabile a concilierii directe nu au fost comunicate pârâtei şi nu fac dovadă valabilă, precum şi inexistenţa oricărei alte dovezi în acest sens, instanţa de apel a făcut o corectă interpretare şi aplicare a prevederilor art. 7201 C. proc. civ., care sunt de ordine publică în ce priveşte obligativitatea parcurgerii acestei procedurii, nejustificându-se, aşadar, argumentul bazat pe nedovedirea vătămării pârâtei, cu justeţe, înlăturat.
Aşa fiind, constatând neîndeplinite cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ. va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC T.A. SA PRIN LICHIDATORI JUDICIARI P.G. I.P.U.R.L. BAIA MARE şi C.M.C.L.J. 2000 S.P.R.L. SATU MARE împotriva deciziei nr. 37/2011-AC din 19 aprilie 2011, pronunţată de Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4122/2011. Civil. Acţiune pauliană /... | ICCJ. Decizia nr. 4118/2011. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
