ICCJ. Decizia nr. 4185/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a II a CIVILĂ
Decizia nr. 4185/2011
Dosar nr. 39832/3/2010
Şedinţa Camerei de Consiliu de la 15 decembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă, reclamantul R.M. a solicitat obligarea pârâţilor S.R. prin M.E.F. şi D.G.F.P. Timiş la acordarea de despăgubiri materiale şi morale în baza Legii nr. 221/2009.
Tribunalul Timiş, prin sentinţa civilă nr. 1328/ PI de la 26 mai 2010, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, cu motivarea că abilitatea de rezolvare a cauzei o are această instanţă în baza art. 148, 149 şi 155 din Legea nr. 105/1992.
Prin sentinţa civilă nr. 498 de la 24 martie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, reţinând că, în conformitate cu art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009, competenţa aparţine tribunalului de la domiciliul reclamantului, legiuitorul stabilind o competenţă teritorială exclusivă, de la care părţile nu pot deroga.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa nr. 16/ F de la 9 iunie 2011, a declinat competenţa de soluţionare a conflictului negativ de competenţă în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deoarece, în cauză, tribunalele care s-au declarat necompetente în a judeca pricina nu se află în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, ci în circumscripţiile unor curţi de apel diferite (Bucureşti şi Timişoara).
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, Înalta Curte reţine următoarele:
În speţă, pentru determinarea judecătoriei competente teritorial, se vor avea în vedere prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 potrivit cărora competenţa de soluţionare aparţine tribunalului de la domiciliul reclamantului.
Din prevederile legale anterior menţionate şi din analiza acţiunii introductive în petitul căreia reclamantul a indicat în mod expres că are domiciliul în comuna Sacalz, strada II nr. 118 judeţ Timiş, rezultă că instanţa competentă cu soluţionarea acţiunii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009 este tribunalul în raza căruia reclamantul îşi are domiciliul, respectiv Tribunalul Timiş, neavând relevanţă reşedinţa reclamantului.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, conform art. 22 C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Timiş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa în favoarea Tribunalului Timiş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 decembrie 2011
| ← ICCJ. Decizia nr. 4184/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 4187/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
