ICCJ. Decizia nr. 4303/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4303/2011
Dosar nr. 4991/1/2010
Şedinţa publică din 23 mai 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 246 din 21 ianuarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins recursul declarat de pârâţii S.M. şi S.C., împotriva deciziei civile nr. 36 din 03 aprilie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.
A admis recursul declarat de contestatorii F.E.C. şi F.L. împotriva deciziei nr. 481 din 13 mai 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, pe care a casat-o.
A respins apelul declarat de pârâta SC R.I.A.L. SRL, împotriva sentinţei civile nr. 494 din 05 decembrie 2003 a Tribunalului Braşov, secţia civilă.
Împotriva deciziei civile nr. 246 din 2010 mai sus menţionată, au formulat contestaţie în anulare: S.C., S.M.C., în calitate de moştenitoare a lui S.M., P.L.G., în calitate de moştenitoare a lui S.M., şi Z.S.L., în calitate de moştenitoare a lui S.M., temeiul juridic fiind cel prevăzut de art. 318 C. proc. civ.
Contestaţia în anulare nu este fondată.
Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În sensul textului de lege mai sus menţionat „greşală" înseamnă greşeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecinţă dare unei soluţii greşite.
Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greşeală pe care o comite instanţa prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluţia pronunţată.
Legea are în vedere greşeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunţarea unei soluţii eronate. În această categorie intră greşeli comise prin confundarea unor date esenţiale ale dosarului cauzei.
Prin urmare, greşelile instanţei de recurs, care deschid calea contestaţiei în anulare, sunt greşeli de fapt şi nu greşeli de judecată, de aprecierea probelor ori de interpretarea dispoziţiilor legale.
Pe de altă parte, contestaţia în anulare, este o contestaţie specială, care urmăreşte neregularităţile evidente privind actele de procedură şi nu cele referitoare la problemele de fond, urmărindu-se repunerea părţii în drepturile care i-au fost nesocotite.
În speţă, din cuprinsul contestaţiei în anulare dedusă judecăţii, nu rezultă că cele învederate de contestatori sunt încadrabile dispoziţiilor prevăzute de art. 318 C. proc. civ.
Mai mult, contestatorii fac vorbire în cuprinsul contestaţiei despre fondul cauzei, lucru ce excede dispoziţiilor legale evocate mai sus.
Pentru toate cele reţinute, Înalta Curte constată că este nefondată contestaţia în anulare, drept pentru care va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatorii S.C., S.M.C., P.L.G., Z.S.L. şi D.D.C. împotriva deciziei nr. 246 din 21 ianuarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4308/2011. Civil. Anulare act. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 4304/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
