ICCJ. Decizia nr. 4308/2011. Civil. Anulare act. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4308/2011
Dosar nr. 5104/1/2010
Şedinţa publică din 23 mai 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înaintată la 09 iunie 2010, revizuienţii S.M şi S.M.A. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 723 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, potrivnică deciziei civile nr. 779 din 17 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., precum şi ale art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Faţă de motivele de revizuire invocate de revizuienţi, Înalta Curte reţine că motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., invocat de revizuienţi nu este de competenţa materială a acestei instanţe, sens în care s-a ridicat din oficiu excepţia necompetenţei instanţei în temeiul art. 158 C. proc. civ.
Astfel potrivit art. 323 C. proc. civ. cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea definitivă şi a cărei revizuire se cere.
În cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Ca atare, Înalta Curte este competentă în soluţionarea cererii de revizuire doar în ce priveşte motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire revine Curţii de Apel Bucureşti.
Din perspectiva celor expuse în temeiul art. 158 C. proc. civ. şi art. 323 C. proc. civ., urmează a se declina competenţa de soluţionare a revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
În ce priveşte motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Revizuienţii solicită revizuirea deciziei civile nr. 723 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, care în opinia lor este potrivnică deciziei civile nr. 779 din 17 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate.
Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituţia puterii de lucru judecat.
Una din condiţiile de admisibilitate ale acestui motiv de revizuire constă în aceea ca hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci să existe tripla identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul în respectarea puterii lucrului judecat, astfel fiind hotărârile a căror contrarietate se invocă trebuie date în procese diferite, iar în cursul celui de-al doilea proces să nu se fi invocat existenţa primei hotărâri, iar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.
Pentru a fi potrivnice, este necesară existenţa unor hotărâri ale căror dispozitive să conţină dispoziţii ce nu se pot concilia, iar executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă.
Din perspectiva celor expuse şi faţă de hotărârile invocate de revizuienţi, sunt de reţinut următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 723 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a admis cu majoritate de voturi recursul reclamantului F.B.M. în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Bucureşti, S.M, S.M.A. şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi s-a modificat în parte Decizia civilă nr. 960 din 12 octombrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, Dosar nr. 8030/3/2003, în sensul admiterii apelului reclamantului F.B.M., schimbând în tot sentinţa civilă nr. 3942 din 10 iunie 2003 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – Dosarul nr. 10023/2002 şi, admiţându-se acţiunea reclamantului, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare din 29 octombrie 1996 încheiat de S.M şi S.M.A. şi SC F. SA, menţinându-se dispozitivul privind respingerea excepţiei lipsei de interes.
Revizuienţii au susţinut că această hotărâre este potrivnică deciziei civile nr. 779 din 17 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bcureşti.
Existenţa acestei hotărâri prin prisma excepţiei autorităţii de lucru judecat, a fost examinată în cuprinsul deciziei civile nr. 723 din 11 mai 2010, reţinându-se că nu este incidentă această excepţie.
Or, pentru admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate, este impusă condiţia sine qua non, că în cursul celui de-al doilea litigiu să nu se fi invocat existenţa primei hotărâri, sau chiar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.
Ca atare, în condiţiile în care excepţia puterii lucrului judecat a fost examinată şi înlăturată de instanţă, nu sunt întrunite condiţiile exprese şi imperative ale art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuienţii S.M şi S.M.A. împotriva deciziei nr. 723R din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Declină competenţa de soluţionare a revizuirii întemeiată pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Obligă revizuienţii la plata sumei de 1.500 RON către intimatul F.B.M. reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4307/2011. Civil. Contestaţie decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 4303/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
---|