ICCJ. Decizia nr. 757/2011. Civil. Recalculare pensie. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 757/2011
Dosar nr. 509/54/2010
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra cererii de revizuire constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 975 din 10 februarie 2010, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi a modificat sentinţa civilă nr. 3134 din 16 octombrie 2009 a Tribunalului Dolj, în sensul că a respins cererea de recalculare a drepturilor de pensie formulată de reclamanta G.M.
Prin cererea înregistrată la data de 15 februarie 2010, reclamanta G.M. a cerut revizuirea deciziei mai sus arătată, susţinând că este contradictorie cu alte hotărâri judecătoreşti pronunţate de aceeaşi instanţă în pricini similare, asupra unor cereri de chemare în judecată având aceeaşi cauză juridică, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Reclamanta susţine, totodată, că în mod eronat, prin Decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009,SECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins sesizarea pentru recurs în interesul legii formulată de Curtea de Apel Craiova, dată după care completele de judecată nr. 3, nr. 5, nr. 6 şi, parţial, nr. 7 şi-au schimbat jurisprudenţa.
Prin Decizia civilă nr. 2228 din 24 martie 2010, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în raport de prevederile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cererea de revizuire dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Raţiunea reglementării prevăzută de dispoziţia legală menţionată o constituie necesitatea de a se înlătura o a doua hotărâre judecătorească pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucrul judecat a unei alte hotărâri pronunţată în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Calea extraordinară de atac a revizuirii nu deschisă părţilor litigante pentru a solicita, în funcţie de interes, reformarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile care le este opozabilă, prin înfrângerea principiului puterii lucrului judecat, argumentat de faptul că alte instanţe judecătoreşti ar fi soluţionat diferit procese similare, existând o jurisprudenţă neunitară relativă la problematica de drept dezlegată prin hotărârea atacată cu revizuire.
Aceasta, întrucât un asemenea argument – practica judiciară neunitară - nu constituie un motiv de revizuire în accepţiunea dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ci, reprezintă o cauză ce ar permite fiecăreia dintre părţile litigante să reia la infinit şirul judecăţilor, împiedicând, astfel, finalizarea unui proces, ceea ce nu este de admis.
În cauza dedusă judecăţii, se constată că hotărârile judecătoreşti indicate de revizuentă ca fiind potrivnice cu hotărârea a cărei revizuire se cere: deciziile nr. 9907 din 13 noiembrie 2008, nr. 10444 din 4 decembrie 2008, nr. 3916 din 15 iunie 2009, precum şi hotărârile indicate în tabelele anexate cererii au fost pronunţate de Curtea de Apel Craiova în alte procese ce s-au derulat între Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi terţe persoane şi nu în aceeaşi pricină.
Din punctul de vedere al admisibilităţii căii de atac extraordinare deduse judecăţii, nu poate fi primit nici argumentul dezvoltat de revizuentă, relativ la identitatea de cauză juridică a cererii sale şi a cererilor soluţionate prin hotărârile judecătoreşti contradictorii, cât timp aceste hotărâri judecătoreşti nu au fost pronunţate în aceeaşi pricină şi între aceleaşi persoane, cu aceeaşi calitate, cerinţe impuse de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Aşa fiind, pentru considerentele de fapt şi de drept arătate, Înalta Curte urmează a constata că solicitarea de revizuire a deciziei nr. 975 din 10 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova formulată de reclamantă nu este admisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de G.M. împotriva deciziei nr. 975 din 10 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 753/2011. Civil. Ordonanţă preşedinţială.... | ICCJ. Decizia nr. 742/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
