ICCJ. Decizia nr. 795/2011. Civil. Revendicare imobiliară. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 795/2011
Dosar nr. 4691/1/2010
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 20 ianuarie 2010, sub nr. 469/1/2010, revizuientul U.N. a formulat revizuire împotriva deciziei civile nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, solicitând admiterea cererii si anularea deciziei atacate.
În motivarea cererii, revizuientul a susţinut că, în fata Tribunalului Suceava, nu a fost citat, pentru a opune părţii adverse, H.I., Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 820 din 5 martie 2003, pe care a depus-o la dosar.
În acelaşi sens, prin completările si precizările formulate ulterior, revizuientul a învederat că Decizia civilă nr. 1791 din 3 noiembrie 2009 a fost pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, cu ignorarea deciziei civile nr. 820 din 5 martie 2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, în recurs în anulare.
În drept, au fost invocate disp. art. 322 pct. 5 C. proc. civ., cererea fiind legal timbrată.
Intimatele Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Primăria comunei Scheia si Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Suceava nu au formulat întâmpinare, în condiţiile art. 326 alin. (2) C. proc. civ.
În şedinţa publică din 26 ianuarie 2011, instanţa, din oficiu, a invocat necompetenta materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând actele si lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile legale relevante şi deliberând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., asupra excepţiei procesuale de procedură a necompetenţei materiale a acestei instanţe, Înalta Curte reţine următoarele:
În conformitate cu art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea rămasă definitivă si a cărei revizuire se cere.
În cauză, revizuientul U.N. pretinde că Decizia civilă nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin care a fost admis recursul declarat de către reclamantul H.I. împotriva sentinţei civile nr. 2034 din 4 mai 2009, pronunţată de Judecătoria Suceava, s-a modificat în parte această sentinţă si, în consecinţă, au fost obligate Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Primăria comunei Scheia si Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Suceava să elibereze titlul titlu de proprietate pentru suprafaţa de 260 mp teren construcţii curte, pe raza comunei Scheia, nu a luat în considerare Decizia civilă nr. 820 din 5 martie 2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, prin care s-a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General, s-au casat Decizia civilă nr. 2073 din 4 septembrie 2001 a Curţii de Apel Suceava, Decizia civilă nr. 1585 din 25 aprilie 2000 a Tribunalului Suceava si sentinţa civilă nr. 8705 din 11 decembrie 1995 a Judecătoriei Suceava, si s-a respins, în fond, cererea formulată de reclamantul H.I. împotriva pârâţilor U.V., U.N., U.R. si D.N.
În acest context procesual, având în vedere cauza juridică a cererii de revizuire introdusă de revizuientul U.N., Înalta Curte constată că, în speţă, această cerere se plasează pe terenul art. 322 pct. 5 teza I sau a II-a C. proc. civ., după cum Decizia civilă nr. 820 din 5 martie 2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie se pretinde, de către revizuient, că este un înscris nou, cu calităţile cerute de acest articol, ce vor fi verificate de instanţa de trimitere, sau că această hotărâre a desfiinţat hotărârea unei instanţe, pe care s-a bazat Tribunalul Suceava, atunci când a pronunţat Decizia civilă nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, într-un litigiu în care revizuientul nu a fost parte, iar nu pe terenul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Pentru argumentele expuse, fiind incidente, în ambele ipoteze descrise, dispoziţiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., în considerarea naturii căii de atac a revizuirii de a fi o cale de atac de retractare, Înalta Curte va declina competenta de soluţionare a cererii de revizuire introdusă de revizuientul U.N. împotriva deciziei civile nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, în dosarul nr. 1561/314/2009, în favoarea Tribunalului Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competenta de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuientul U.N. împotriva deciziei civile nr. 1791 din 3 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, în dosarul nr. 1561/314/2009, în favoarea Tribunalului Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 794/2011. Civil. Contestaţie decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 792/2011. Civil. Anulare act. Recurs → |
---|