ICCJ. Decizia nr. 7825/2011. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7825/2011
Dosar nr.1503/1/2001
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de faţă;
Prin cererea înregistrată la 21 martie 2001 pe rolul Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă reclamanta R.G. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 59/A din 12 februarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La termenul din 07 noiembrie 2001, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
La 15 decembrie 2005, constatând că nu s-a finalizat procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a menţinut măsura suspendării.
Ulterior, la 19 aprilie 2010 şi la 19 septembrie 2011 Înalta Curte a solicitat, prin adrese scrise, tuturor părţilor din dosar, să comunice stadiul soluţionării notificării în raport de care s-a dispus măsura suspendării procesului. Niciuna din părţi nu a trimis instanţei vreun răspuns la adresele primite.
La 14 septembrie 2011 cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea verificării stadiului soluţionării notificării, precum şi a îndeplinirii condiţiilor perimării.
În temeiul art. 129 alin. (1) teza I C. proc. civ., părţile au obligaţia ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, de la momentul suspendării şi până în prezent, pe o perioadă de aproape zece ani, niciuna din părţi nu a săvârşit acte de procedură pentru continuarea judecăţii şi, în mod abuziv, sub aspect procesual, nu au răspuns solicitărilor instanţei. Aşa fiind, Înalta Curte a constatat că s-au împlinit cerinţele perimării, respectiv rămânerea pricinii în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, culpa părţilor pentru rămânerea în nelucrare, inexistenţa vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, ori a vreunei cauze de stingere a procesului prevăzută de o normă specială.
Drept urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) raportat la art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va constata perimarea căii de atac, cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta R.G. împotriva Deciziei nr. 59/A din 12 februarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 7822/2011. Civil. Succesiune. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7819/2011. Civil. Actiune in raspundere... → |
|---|
