ICCJ. Decizia nr. 8063/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8063/2011
Dosar nr.3976/115/2009
Şedinţa publică din 14 noiembrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Caraş-Severin, secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 669 din 20 aprilie 2010, a respins acţiunea formulată de reclamantul R.M., împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 40/2009 – recurs în interesul legii – a statuat că singurele facilităţi oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă şi posibilitatea pensionării înainte de îndeplinirea vârstei standard de pensionare, dispoziţiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificaţia reducerii stagiului de cotizare utilizate la recalcularea pensiei.
Prin urmare, se constată că acţiunea reclamantului în contestarea stagiului de cotizare de 30 ani, utilizat de pârâtă la stabilirea drepturilor sale de pensie se întemeiază pe o interpretare a legii aplicabile neconformă cu interpretarea judecătorească dată acestor norme la nivelul instanţei de apel. Această acţiune este nefondată, neexistând temei legal de aplicare a pârâtei la utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani la determinarea punctajului mediu anual cuvenit reclamantului.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 213 din 5 octombrie 2010, a respins recursul declarat de reclamantul R.M. împotriva Sentinţei civile nr. 669 din 20 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, reclamantul s-a pensionat pentru muncă depusă şi limită de vârstă la data de 9 august 1989 cu o vechime integrală de 47 ani şi 7 luni, din care în gr. I de muncă 21 ani, deci, stagiu complet de cotizare aplicabil reclamantului al cărei drept de pensie s-a deschis anterior Legii nr. 19/2000, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, a fost cel reglementat de Legea nr. 31/1997 şi reprezintă vechimea integrală prevăzută de legislaţia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Că, art. II lit. a) din OUG nr. 100/2008 exclude de la beneficiul prevederilor art. 782 introdus în Legea nr. 19/2000, persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform OUG nr. 4/2005 cu utilizarea vechimii în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special, situaţie în care nu se află şi reclamantul.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs reclamantul R.M., criticând-o ca fiind nelegală.
Recursul este inadmisibil pentru cele ce preced.
La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2011, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, având în vedere următoarele considerente:
Decizia pronunţată de curtea de apel nu se încadrează în dispoziţiile art. 299 C. proc. civ., care reglementează expres ce hotărâri sunt supuse recursului şi anume: hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.
În speţă, Decizia atacată este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 299 C. proc. civ.
Mai mult, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, iar, din acest motiv, aceasta apare ca o soluţie inadmisibilă.
Normele procedurale privind sesizarea organelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
Prin urmare, hotărârea supusă recursului, fiind irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului şi, faţă de considerentele mai sus expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul R.M. împotriva Deciziei nr. 2130 din 05 octombrie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 8072/2011. Civil. Anulare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8066/2011. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
