ICCJ. Decizia nr. 8288/2011. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8288/2011
Dosar nr.22687/3/2008
Şedinţa publică din 22 noiembrie 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 1 iunie 2008, reclamanta SC P.B.C. SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat de Compania Naţională se Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului) - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 şi Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună stabilirea cuantumului justelor despăgubiri pentru expropriere cu privire la terenul intravilan situat în Bucureşti, Şos. O., sectorul 1, în suprafaţă de 675 mp identificat prin număr cadastral X şi la terenul intravilan situat în Bucureşti, şos. O., sectorul 1, în suprafaţă de 28 mp identificat prin număr cadastral Y, ambele aflate în proprietatea SC P.B.C. SRL şi situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Fluidizarea traficului pe DN1 intre km 8 + 100 - km 17 + 000 şi centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucureşti" din cadrul obiectivului de investiţii „Reabilitare şi extindere la patru benzi a centurii rutiere a municipiului Bucureşti între DN1A şi DN1", cu actualizarea despăgubirii în raport de indicele de inflaţie la data plătii efective; modificarea Hotărârilor nr. 42 şi 43 de stabilire a despăgubirii din data de 22 aprilie 2008 ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA - Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, în privinţa cuantumurilor despăgubirilor, în cazul în care despăgubirile stabilite prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa urmează a fi superioare celor acordate prin aceste hotărâri; cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 488 din 07 aprilie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins excepţia lipsei de interes ca neîntemeiată, a admis contestaţia şi a modificat Hotărârile nr. 42 şi 43 din 22 aprilie 2008 emise de pârât, în sensul că a stabilit drept cuantum al despăgubirilor: 1. pentru terenul în suprafaţă de 675 mp, situat în Bucureşti, şos. O., sector 1, identificat prin nr. cadastral X, suma de 200.475 euro şi, respectiv, suma de 14.957 euro, reprezentând investiţiile efectuate pe terenurile afectate de expropriere şi 2. pentru terenul în suprafaţă de 28 mp, situat în Bucureşti, şos. O., sector 1, identificat prin număr cadastral Y suma de 8.316 euro, în total 223.748 euro (echivalent în RON la cursul BNR leu/euro la data de 04 iunie 2008), respectiv 3,6284 RON/euro.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, învestită cu soluţionarea apelului declarat de pârâtul Statul Român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, prin Decizia civilă nr. 266A din 16 noiembrie 2010, a respins calea de atac, ca nefondată, pentru considerentele ce urmează.
Prima critică a privit greşita interpretare şi aplicare a legii de către prima instanţă atunci când a stabilit momentul la care se raportează valoarea despăgubirilor acordate pentru expropriere.
Împotriva deciziei a declarat recurs Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului se arată că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, întrucât nu pot fi avute în vedere preţurile de ofertare ale agenţiilor imobiliare sau din anunţurile din mica publicitate.
O altă critică se referă la faptul că, potrivit aceluiaşi articol, valoarea despăgubirii se face prin raportare la momentul expertizei şi nu la momentul la care a avut loc exproprierea.
Intimata, prin întâmpinarea depusă în condiţiile art. 308 alin. (2) C. proc. civ., solicită respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând Decizia prin prisma criticilor formulate, a probatoriilor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, reţine caracterul fondat al recursului pentru argumentele ce succed:
Valoarea de piaţă a imobilului expropriat a fost stabilită, astfel cum rezultă din conţinutul raportului de expertiză tehnico-juridică efectuat în primă instanţă, prin tehnica comparaţiei vânzărilor, în baza informaţiilor de piaţă la nivelul lunii iunie 2008 şi mai 2009 obţinute din studiul arhivei publicaţiilor imobiliare de la Biblioteca Naţională şi de pe internet, întrucât nu există o bază de date cu tranzacţiile imobiliare încheiate.
Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă şi ratificată de instanţa superioară de fond nu a fost pe deplin stabilită faţă de conţinutul dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994.
Potrivit acestor dispoziţii, la calcularea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama de preţurile cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel, în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Sintagma „preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele", are semnificaţia de preţ plătit efectiv şi menţionat în contractele autentice de vânzare-cumpărare şi nu preţurile pretinse în anunţurile de vânzare, care sunt negociabile.
Instanţa de apel a preluat aserţiunea din raportul de expertiză - absenţa contractelor de vânzare-cumpărare - fără a dispune verificări asupra realităţii celor pretinse.
Informaţii de această natură pot fi obţinute fie de la primărie, administraţia financiară, fie de la notariate, probe care însă nu au fost ordonate de instanţă.
Doar în absenţa certă a tranzacţiilor imobiliare notariale, cuantumul despăgubirilor putea fi stabilit prin raportare la alte criterii de determinare a dimensiunii acestuia.
Potrivit dispoziţiilor art. 315 C. proc. civ., Înalta Curte va verifica legalitatea unei decizii doar atunci când situaţia de fapt este pe de plin stabilită.
În vederea stabilirii situaţiei de fapt reale va fi administrată proba cu expertiză tehnică, probă cerută de altfel în apel de ambele părţi, prin raportare şi la informaţiile obţinute de la primărie şi administraţia financiară a unităţii administrativ-teritoriale, precum şi de la birourile notarilor publici.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA împotriva deciziei nr. 266A/16 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Casează Decizia şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2011.
PREŞEDINTEJUDECĂTORJUDECĂTOR
Doina PopescuCristina LuzescuAurelia Rusu
MAGISTRAT ASISTENT
Monica Boboc
Red. DP
Tehnored.BM/4 ex.
Judecători apel: Andreea Vasile
Ileana Ruxandra Dănăilă
Judecător primă instanţă:Anca Magda Vlaicu
| ← ICCJ. Decizia nr. 8297/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8284/2011. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
