ICCJ. Decizia nr. 8496/2011. Civil. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8496/2011
Dosar nr.28456/3/2007
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Încheierea de şedinţă din 13 februarie 2009 pronunţată în Dosarul nr. 28456/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins cererea de repunere pe rol formulată de apelanta reclamantă I.M., reţinând că, prin atitudinea sa procesuală, respectiv, lipsa nejustificată la termenul de judecată acordat pentru discutarea cererii de repunere pe rol, aceasta dovedeşte lipsă de interes în continuarea procesului.
Prin Încheierea de şedinţă din 19 martie 2009 a aceleiaşi instanţe, s-a dispus, de asemenea, respingerea cererii de repunere pe rol a cauzei, formulată de către aceeaşi parte, cu motivarea că apelanta reclamantă nu s-a conformat obligaţiilor stabilite de instanţă privind achitarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar aferent pentru cererea de repunere pe rol şi nu s-au depus dovezile solicitate conform art. 8 şi 14 din OUG nr. 51/2008.
Recursul formulat de reclamanta I.M. împotriva încheierilor de şedinţă sus-menţionate a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 februarie 2010.
Prin Încheierea de şedinţă din 13 octombrie 2010, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la data de 26 octombrie 2011 cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Recursul reclamantei a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 februarie 2010, judecata acestuia fiind suspendată la data de 13 octombrie 2010 în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., dată de la care părţile nu au mai efectuat nici un act de procedură, lăsând în nelucrare pricina care, din oficiu, a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării conform art. 252 (1) C. proc. civ., părţile fiind legal citate pentru termenul din 30 noiembrie 2011.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., incident în cauză, "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii mai mult de un an".
Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni însă perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În speţă, de la data suspendării, respectiv, 13 octombrie 2010, şi până la data repunerii pe rol din oficiu, şi anume, 26 octombrie 2011, nici una din părţi nu a întrerupt cursul judecăţii, lăsând în nelucrare recursul.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare se datorează culpei părţii, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta I.M. împotriva Încheierilor de şedinţă din 13 februarie 2009, respectiv, din 13 martie 2009 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 8495/2011. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 8504/2011. Civil. Acţiune posesorie. Recurs → |
|---|
