ICCJ. Decizia nr. 977/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizie nr. 977/2011
Dosar nr. 912/337/2010
Şedinţa din cameră de consiliu de la 4 februarie 2011
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare sub nr. 11073/296/2009, contestatoarea SC C.B.A.N.V. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu debitorul SC S.S. SA şi creditorul A.N.A.F. D.G.F.P. Sălaj, anularea popririi înfiinţată prin adresa din 3 noiembrie 2009 în dosarul de executare pentru recuperarea sumei de 58519 lei.
Prin sentinţa civilă nr. 613 din 29 ianuarie 2010, Judecătoria Satu Mare a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Zalău, reţinând că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că sediul contestatoarei se află în circumscripţia acestei instanţe.
Prin sentinţa civilă nr. 1769 din 19 mai 2010 pronunţată de Judecătoria Zalău în dosarul nr. 912/337/2010, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a hotăra asupra conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Zalău a reţinut că potrivit art. 150 din OG nr. 92/2003, dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum şi în cazul în care se invocă aceste neregularităţi privind înfiinţarea popririi, competentă a soluţiona cauza este instanţa în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul terţului poprit, text de lege ce stabileşte competenţa teritorială exclusivă absolută în favoarea judecătoriei de la sediul terţului poprit, în speţă, Judecătoria Satu Mare.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare, pentru argumentele ce succed:
Conform dispoziţiilor art. 373 ind. 3 alin. (1) şi (2) raportat la art. 373 (aplicabile, conform art. XXII alin. (3) din Legea nr. 202/2010, în reglementarea anterioară acestei legi, pentru toate executările silite începute înainte de intrarea în vigoare a actului normativ arătat), rezultă că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea; că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel; că cererea de executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc care va solicita de îndată instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv, precum şi faptul că, asupra cererii de încuviinţare silită preşedintele instanţei de executare se pronunţă prin încheiere dată în cameră de consiliu, fără citarea părţilor. De asemenea, conform art. 150 din OG nr. 92/2003, „dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pe baza hotărârii de menţinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terţului poprit, în condiţiile prezentului cod".
Prin coroborarea textelor legale sus-menţionate, se va reţine faptul că, competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite a unui titlu executoriu, implicit, şi a contestaţiei la executare, aparţine instanţei de executare, respectiv, instanţa de la domiciliul terţului poprit, în cazul executării silite prin poprire.
Or, în speţă, terţul poprit este contestatoarea SC C.B.A.N.V. SRL, societate al cărui sediu se află, conform cererii depuse la dosarul cauzei, în Satu Mare, str. Depozitelor, astfel încât instanţa competentă a soluţiona cererea de anulare a popririi înfiinţate în dosarul de executare nr. 17063 aparţine acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6044/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 99/2011. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs → |
|---|
