ICCJ. Decizia nr. 1327/2012. Civil. Anulare incident plată. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1327/2012
Dosar nr. 11188/107/2010
Şedinţa publică de la 9 martie 2012
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 31/COM/2011, Tribunalul Alba, secţia comercială, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Banca Comercială Română SA, Sucursala Judeţeană Alba; a respins acţiunea formulată de reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia împotriva pârâtei Banca Comercială Română SA, Sucursala Judeţeană Alba, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis acţiunea completată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele SC A.C. SRL şi Banca Comercială Română SA Bucureşti şi a obligat această din urmă pârâtă să anuleze incidentul de plată şi interdicţia bancară, generate de introducerea la plată a filei CEC seria BNCB1BE nr. 0442849 în sumă de 1.119 lei la data de 25 noiembrie 2010, de către SC A.C. SRL şi să transmită Centralei Incidentelor de Plăţi din cadrul BNR, anularea incidentului de plată cu cec si anularea perioadei aferente de interdicţie bancară, cu privire la societatea reclamantă.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele :
Analizând cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei Banca Comercială Română SA Bucureşti, Sucursala Judeţeană Alba, tribunalul a admis excepţia, având în vedere că sucursala bancară nu are personalitate juridică potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990 şi art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006 şi nici organe proprii de conducere, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. proc. civ. nu poate avea calitatea de pârâtă. Pe cale de consecinţă, acţiunea reclamantei îndreptată împotriva acestei pârâte a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 28 din Regulamentul BNR nr. 1/2001 „ în cazul refuzului la plată al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plată major asupra contului unui client banca va lua în aceeaşi zi bancară următoarele măsuri:
a) va notifica incidentul de plata la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde şi declaraţia de interdicţie bancară”. La data de 30 noiembrie 2010 BCR Suc. Jud. Alba a notificat CIP cu privire la refuzul la plată a filei CEC seria BNCB1BE nr. 442849 emisă de SC S.I. SRL pentru suma de 1.119 lei, în favoarea SC A.C. SRL, datorită lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului.
Prin adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 beneficiarul filei CEC a comunicat reclamantei faptul că acest instrument de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul societăţii, asumându-şi astfel în mod exclusiv culpa pentru incidentul care a avut drept consecinţă înscrierea reclamantei în CIP şi declararea acesteia în interdicţie bancară în perioada 30 noiembrie 2010- 30 noiembrie 2011.
Potrivit dispoziţiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001 „CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi, odată primite de la persoanele declarante - bănci.
Anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNIP şi în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti, în baza unei cereri de anulare”.
Faţă de dispoziţiile legale menţionate anterior şi situaţia de fapt existentă în cauză - trăgătorul, actualmente SC A.C.I. SRL solicitând obligarea persoanei declarante – BCR SA să anuleze incidentul de plată şi interdicţia bancară impusă, datorită faptului că incidentul a fost generat de o greşeală a beneficiarului filei CEC - instanţa de fond a apreciat ca întemeiată acţiunea reclamantei.
Împotriva sentinţei comerciale nr. 31/COM/2011, pronunţate de Tribunalul Alba, a declarat apel pârâta Banca Comercială Română SA Bucureşti, susţinând că prima instanţă a pronunţat hotărârea atacată fără să analizeze apărările pe care le-a formulat şi fără să se reţină în sarcina sa neîndeplinirea obligaţiilor legale ce îi incumbau.
Prin decizia comercială nr. 79/2011 din 23 septembrie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia comercială, a respins apelul pârâtei ca nefondat, reţinând că interdicţia bancară impusă societăţii reclamante se datorează incidentului generat de o greşeală a beneficiarului filei CEC, ceea ce atrage incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 36 din Regulamentul BNR nr. 1/2001.
De asemenea a apreciat că, întrucât, prin adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 beneficiarul filei CEC a recunoscut că instrumentul de plată a fost introdus în circuitul bancar din eroare de către contabilul societăţii, iar pârâta, în aceeaşi zi – 30 noiembrie 2010, a notificat CIP cu privire la refuzul de plată, în mod legal prima instanţă a obligat aceeaşi pârâtă să anuleze incidentul de plată şi interdicţia bancară generate.
Împotriva deciziei comerciale nr. 79/2011 din 23 septembrie 2011 pronunţate de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia comercială, a declarat recurs pârâta Banca Comercială Română SA Bucureşti, criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 punctul 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, admiterea apelului cu consecinţa schimbării în tot a hotărârii primei instanţe în sensul respingerii acţiunii introductive ca neîntemeiate.
În motivarea recursului se susţine, în esenţă, că naşterea litigiului a fost generată de introducerea la plată, din eroare, a unei file CEC, cum precizează însăşi reclamanta în acţiune, fără a se face vreo referire la culpa B.C.R. sau la neîndeplinirea vreunei obligaţii legale de către B.C.R.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel, au aplicat în mod nelegal dispoziţiile art. 37 din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R., obligând pe B.C.R. să anuleze incidentul de plată şi interdicţia bancară generate de faptul că CEC-ul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată, înainte de expirarea termenului de prezentare.
Pârâta Banca Comercială Română SA precizează că deşi ambele instanţe au constatat lipsa vreunei culpe băncii, au obligat-o la anularea incidentului de plată şi a interdicţiei bancare, deşi conform art. 36 din Regulamentul 1/2001 a B.N.R. instanţa de fond avea posibilitatea să dispună anularea incidentului de plată şi a interdicţiei bancare; această sentinţă fiind executorie, incidentele de plăţi din F.N.I.P. şi F.N.P.R. erau radiate.
Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate constată că instrumentul de plată CEC –seria RNCB1 BE, nr. 447849, a fost emis de reclamanta SC A.C.I. SRL Alba-Iulia în data de 25 noiembrie 2010, pentru suma de 1.119 Ron şi a fost remis în sistemul interbancar electronic, prin Banca Comercială Română SA la data de 29 noiembrie 2010, în contul clientului SC A.C. SRL; în ziua respectivă, suma nefiind disponibilă pentru acoperirea instrumentului introdus, acesta a fost înregistrat la CIP cu motivul ,,CEC refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare”.
Potrivit art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi (C.I.P.), în cazul refuzului la plată a unui CEC, ca urmare a producerii unui incident de plată major (ca în speţă când CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil), banca va luat următoarele măsuri:
a) va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde şi declaraţia de interdicţie bancară;
b) va adresa titularului de cont o somaţie, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, prin care îi va notifica acestuia interdicţia de a emite cecuri pe timp de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major şi obligaţia de a restitui băncii (băncilor) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa şi/sau a mandatarilor săi.
Art. 36, art. 37 şi art. 38 din acelaşi regulament, pe care reclamanta şi-a întemeiat acţiunea, reglementează modalitate de anulare sau modificare a informaţiilor înregistrate în CIP, cu precizarea că CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile primite de la persoanele declarante-bănci, astfel:
Art. 36. - (1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi, o dată primite de la persoanele declarante – bănci.
2) Anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNIP şi în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeaşi zi bancară.
Art. 37. - în situaţia primirii unei cereri de anulare privind un incident de plată major cu cec, care anulează şi perioada aferentă de interdicţie bancară, CIP are obligaţia să transmită pe suport electronic, în aceeaşi zi bancară, tuturor centralelor băncilor declaraţia CIP privind interdicţia bancară de a emite cecuri (anexa nr. 6A), prin care se comunică acestora anularea interdicţiei respective în baza de date a CIP de către persoana declarantă.
Art. 38. - în cazul în care, ca urmare a solicitării unei instanţe judecătoreşti, persoana declarantă anulează un incident de plată, aceasta va transmite la CIP prin telefax, în aceeaşi zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în baza căreia a făcut anularea.
În temeiul dispoziţiilor legale precitate, pârâta Banca Comercială Română SA a notificat incidentul de plată major la CIP, printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc (FNPC), notificare care cuprindea şi menţiunea interdicţiei bancare pentru perioada 30 noiembrie 2010 – 30 noiembrie 2011.
Având în vedere că instrumentul de plată – CEC-ul a fost prezentat la plată, în termen legal, însă banca a constatat existenţa incidentului de plată major (lipsă totală de disponibil, cum se menţionează în cererea de înscriere a refuzului bancar în PNC), rezultă că pârâta şi-a îndeplinit obligaţiile legale, conform dispoziţiilor din Regulamentul nr. 1/2001.
Motivul invocat în acţiune reclamantei în sensul că fila CEC a fost introdusă în circuitul bancar, din eroare, de departamentul contabil al beneficiarului SC A.C. SRL, aşa cum rezultă din adresa nr. 7 din 30 noiembrie 2010 trimisă de SC A.C. SRL către SC S.I. SRL este irelevant în cauză, deoarece în Regulamentul nr. 1/2001 nu există un articol care să prevadă că introducerea din eroare, de către beneficiar, în termen legal, a unui CEC, fără ca să existe în cont suma disponibilă la data când CEC-ul trebuie achitat, exonerează pe emitent de sancţiunea înscrierii în CIP şi constituie temei pentru a se solicita anularea incidentului de plată şi a interdicţiei bancare.
Din ansamblul dispoziţiilor Regulamentului nr. 1/2001 rezultă că sancţiunile stipulate în regulament se aplică tuturor incidentelor de plată care apar în cazul emiterii unui CEC, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.
Astfel fiind, în mod nelegal instanţa de fond şi cea de apel, au considerat că adresa prin care beneficiarul menţionează că din eroare a introdus în circuitul bancar un CEC fără acoperire, poate constitui suport legal pentru a se dispune obligarea băncii să anuleze incidentul de plată şi interdicţia bancară, fără a se preciza în temeiul cărui articol din Regulament s-a luat această hotărâre.
Potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus şi având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, precitate, instanţa nu este în măsură să dispună anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNPR în situaţia în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, iar băncii nu i se poate reţine nicio culpă pentru această înregistrare.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite dispoziţiile art. 304 alin. (9) C. proc. civ. în sensul că sentinţa şi decizia au fost date cu aplicarea greşită a legii şi în consecinţă în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să admită recursul, să modifice decizia atacată, să admită apelul pârâtei, să schimbe în parte sentinţa civilă nr. 31/COM din 9 martie 2010 şi, pe fond, să respingă acţiunea reclamantei SC A.C.I. SRL Alba-Iulia, ca nefondată.
Restul dispoziţiilor sentinţei referitoare la lipsa calităţii procesuale pasive a Băncii Comerciale Române SA, Sucursala Judeţeană Alba, vor fi menţinute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMANA SA Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 79/2011 din 23 septembrie 2011 pronunţate de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia comercială.
Modifică decizia atacată în sensul că admite apelul pârâtei, schimbă în parte sentinţa comercială nr. 31/COM/2011 din 9 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, şi în consecinţă respinge acţiunea reclamantei SC A.C.I. SRL Alba-Iulia împotriva pârâtelor BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA Bucureşti şi SC A.C. SRL Câmpeni, ca nefondată. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1323/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1329/2012. Civil. Grăniţuire. Recurs → |
|---|
