ICCJ. Decizia nr. 1673/2012. Civil. Nulitate act juridic. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1673/2012
Dosar nr. 9136/1/2011
Şedinţa publică de la 23 martie 2012
Deliberând asupra contestaţiei în anulare, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 3511 din 31 octombrie 2007 a Tribunalului Maramureş s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei I.M.; s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor T.I. şi A.G.; s-a respins cererea de chemare în judecată a reclamantei SC V.F. SA faţă de această pârâtă ca urmare a admiterii excepţiei.
Pe fondul cauzei, s-a admis în parte acţiunea precizată de reclamantă şi s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 1914 din 15 octombrie 2003 de către Biroul Notarului Public S.C.; s-a dispus rectificarea înscrierii făcute în C.F. nr. 9414 Vişeu de Sus, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris sub BI în favoarea pârâtei SC C.B. SRL ; s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2003 din 21 octombrie 2005 de către Biroul Notarului Public S.C.; s-a dispus rectificarea înscrierii făcute în C.F. nr. 9414 Vişeu de Sus nr. topo 5.996/1/1, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris sub B2 în favoarea pârâtei SC I.T.C. SRL ; a fost respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a hotărârii nr. 21 din 14 octombrie 2003 a Consiliului de Administraţie al SC V.F. SA .
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 8 din 22 ianuarie 2009 a respins ca nefondat apelul pârâţilor T.I., A.G., SC C.B. SRL şi SC I.T.C. SRL .
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii T.I. şi SC C.B. SRL VIŞEU DE SUS, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin decizia nr. 330 din 2 februarie 2010 a anulat recursul declarat de pârâţi ca insuficient timbrat.
Împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare contestatorii SC C.B. SRL VIŞEU DE SUS şi T.I., în temeiul motivelor reprezentate de art. 317 alin. (1) pct. 1 coroborate cu art. 317 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, desfiinţarea hotărârii pronunţată, cu consecinţa rejudecării căii de atac a recursului.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispoziţiilor art. 377 alin. (2) C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile : 1. hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, nerecurate 2. hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel 3. hotărârile date în apel, nerecurate 4. hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii 5. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs .
Deopotrivă, prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. statuează că „Hotărârea dată în contestaţie - contestaţia în anulare, este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată”, întrucât aceasta are un caracter accesoriu, din punct de vedere procedural, în raport de judecata propriu - zisă, în fond sau în recurs.
Or, în speţă, contestatorii SC C.B. SRL VIŞEU DE SUS şi T.I. au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei prin care a fost respins ca insuficient timbrat recursul declarat de aceleaşi părţi (hotărâre irevocabilă).
Aşadar, hotărârea atacată în cauza de faţă, fusese dată de o instanţă de recurs, hotărâre care este irevocabilă, conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
În aceste condiţii, decizia instanţei de recurs, prin care a fost respins recursul ca insuficient timbrat, nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu contestaţie în anulare, nefiind susceptibilă de reformare, potrivit dreptului comun, pe această cale, astfel că, cererea urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii SC C.B. SRL VIŞEU DE SUS şi T.I. împotriva deciziei civile nr. 330 din 2 februarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1672/2012. Civil. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 1751/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
---|