ICCJ. Decizia nr. 2575/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2575/2012
Dosar nr. 4730/1/2011
Şedinţa publică din 05 aprilie 2012
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia la titlu înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 20 octombrie 2010, pârâtul Primarul Municipiului Arad în reprezentarea Municipiului Arad, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu creditoarea reclamanta D.D. şi pârâţii SC C.C. SA Arad şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti să lămurească înţelesul şi aplicarea sentinţei civile nr. 306 din 18 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 69.1/108/2004.
În motivarea contestaţiei formulate, a arătat că, doar printr-o interpretare greşită a prevederilor legale, s-ar putea reţine că Primarul Municipiului Arad este titularul obligaţiei de plată a despăgubirilor, în condiţiile în care, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (4) coroborat cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor. Astfel, a solicitat lămurirea înţelesului sentinţei civile nr. 306/2009 în sensul obligării pârâtului Primarul Municipiului Arad la emiterea unei noi dispoziţii de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent în sumă de 744.768 lei, sumă reprezentând contravaloarea a 3840 mp teren, situat în incinta SC C.C. SA Arad, şi nu la plata acestor despăgubiri.
În drept a invocat art. 401 alin. (1) şi urm. C. proc. civ., Legea nr. 10/2001, Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Prin sentinţa civilă nr. 809 din 29 noiembrie 2010, Tribunalul Arad a respins contestaţia la titlu formulată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că emiterea unei noi dispoziţii de către primar, aşa cum s-a arătat în dispozitivul sentinţei, este cu referire evidentă la prima parte a dispozitivului, respectiv că se va emite o nouă dispoziţie privind plata sumei arătate.
Nefiind motive care să ducă la lămurirea dispozitivului, respectiv a titlului, acesta fiind clar formulat, contestaţia a fost respinsă.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Arad în reprezentarea Municipiului Arad, iar prin decizia nr. 778 A din 14 aprilie 2011, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat.
Curtea de apel a reţinut că, astfel cum rezultă din conţinutul contestaţiei la titlu şi din motivele de apel, contestatorul doreşte modificarea conţinutului titlului executoriu în sensul că nu este de acord cu obligaţia de plată stabilită în dispozitivul hotărârii judecătoreşti.
Acest demers nu este însă compatibil cu sistemul contestaţiei la executare, reglementat de legiuitorul intern, instanţa care a emis titlul executoriu fiind obligată doar la explicarea limitelor acestui titlu (a dispozitivului), a modului de aplicare, fără a putea proceda la o nouă judecată a raportului juridic dintre părţi pentru că aceasta ar reprezenta o încălcare a autorităţii de lucru judecat.
De altfel, apelantul avea la îndemână căile de atac ordinare şi extraordinare pentru a schimba hotărârea ce constituie titlu executoriu însă, neexercitând aceste căi, a apelat la instituţia contestaţiei la lămurirea titlului, instituţie juridică care nu poate soluţiona cererea contestatorului, potrivit intenţiilor acestuia.
Sub aspectul modului de redactare a dispozitivului hotărârii, instanţa de apel a reţinut că nu există aspecte de natură a împiedica punerea în executare a sentinţei, legate de modul în care dispozitivul este redactat şi explicat prin considerentele hotărârii.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat şi motivat recurs pârâtul Primarul Municipiului Arad.
Prin motivele de recurs se formulează următoarele critici de nelegalitate, întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin contestaţia formulată, recurentul a solicitat să se facă precizarea că noua dispoziţie va fi emisă în acord cu prevederile Legii nr. 10/2001, în sensul acordării de despăgubiri în cuantum de 744.768 lei, potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Motivul pentru care a fost formulată contestaţia la titlu este tocmai interpretarea eronată a dispozitivului hotărârii de către reclamanta D.D. care a demarat procedura de executare silită în baza hotărârii judecătoreşti a cărei lămurire se cere, solicitând, prin executor judecătoresc, ca recurentul să-i achite suma de 774.768 lei, contravaloarea a 3840 mp teren aflat în incinta SC C.C. SA Arad.
Împotriva actelor de executare întocmite în dosar nr. 238/2010 de B.EJ. G.A.G., recurentul a formulat contestaţie la executare, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad sub nr. 16335/55/2010 şi suspendată la data de 8 decembrie 2010 în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a prezentului litigiu.
Prin dispozitivul sentinţei civile nr. 306 din 18 iunie 2009, pârâtul a fost obligat atât la plata despăgubirilor stabilite potrivit Legii nr. 10/2001, cât şi la emiterea dispoziţiei privind acordarea despăgubirilor în baza Legii nr. 10/2001, instanţa stabilind două modalităţi de reparare a prejudiciului, ceea ce contravine prevederilor legale.
Având in vedere că în considerentele sentinţei se reţine că reclamanta D.D. este persoană îndreptăţită potrivit Legii nr. 10/2001 să primească în natură sau să fie despăgubită pentru terenul înscris în C.F., nr. 8435 Arad precum şi faptul că în dispozitivul hotărârii este inserată menţiunea obligării recurentului la emiterea unei noi dispoziţii, este de necontestat faptul ca Primarul Municipiului Arad nu este titularul obligaţiei de plată a despăgubirilor, ci, în calitate de entitate învestită cu soluţionarea notificării, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, are obligaţia de a emite o dispoziţie motivată, iar despăgubirile vor li acordate de Comisia Centrală pentru stabilirea Despăgubirilor potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Aprecierea instanţei de apei în sensul că apelantul-contestator doreşte o modificare a conţinutului titlului executoriu nu poate fi reţinută întrucât demersul contestatorului nu urmăreşte o privare a notificatoarei de dreptul stabilit printr-o hotărâre judecătorească, ci doar formularea dispozitivului hotărârii judecătoreşti de o manieră clară, concretă şi concisă, în acord cu considerentele de fapt şi de drept ce au stat la baza pronunţării titlului executoriu, raportat la izvorul din care derivă pretenţiile reclamantei, respectiv dreptul de a beneficia de măsuri reparatorii în echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001.
Se arată că numai printr-o interpretare greşită a prevederilor legale s-ar putea reţine că Primarul Municipiului Arad este titularul obligaţiei de plată a despăgubirilor, în condiţiile în care, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (4) coroborat cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face pun dispoziţia motivata a primarilor. Faţă de aceste prevederi legale, instanţa poate obliga autoritatea locală prin primar la emiterea unei dispoziţii motivate de acordare a despăgubirilor, iar nu la plata unor despăgubiri, astfel cum s-a dispus.
Analizând decizia recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa civilă nr. 304 din 18 iunie 2009, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 202 A din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara şi irevocabilă prin decizia nr. 2641 din 29 aprilie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Arad a dispus:
„Admite plângerea petentei D.D. Desfiinţează în parte dispoziţia nr. 1355/2003 a Primarului Municipiului Arad. Desfiinţează în parte dispoziţia şi dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 744.768 lei contravaloarea a 3840 mp teren situat în incinta C.C.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.V.A.S. şi respinge acţiunea faţă de pârâţii A.V.A.S. şi C.C.
Obligă pârâtul la emiterea unei noi dispoziţii”.
În temeiul acestei hotărâri judecătoreşti, la data de 07 octombrie 2010, în baza art. 387 C. proc. civ. şi art. 411 C. proc. civ., a fost emisă de către Biroul Executorului Judecătoresc G.A.G. somaţia prin care creditoarea D.D. a solicitat debitorului Municipiul Arad, prin primar, executarea obligaţiei de plată a sumei de 744.768 lei reprezentând contravaloarea a 3840 mp teren situat în incinta SC C.C. SA Arad.
Urmare a acestei somaţii, Primarul Municipiului Arad a formulat, în temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. civ., prezenta contestaţie la titlu, prin care a solicitat lămurirea înţelesului şi aplicării dispozitivului sentinţei civile nr. 304 din 18 iunie 2009 a Tribunalului Arad în sensul că obligaţia stabilită în sarcina Primarul Municipiului Arad este aceea de a emite o nouă dispoziţie de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent în sumă de 744.768 lei reprezentând contravaloarea a 3840 mp teren situat în incinta SC C.C. SA Arad, iar nu aceea de a plăti aceste despăgubiri.
Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ. contestaţia la titlu poate fi formulată „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu”.
Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile reglementate de art. 399 alin. (1) C. proc. civ. pentru promovarea contestaţiei la titlu, dispozitivul sentinţei civile nr. 304 din 18 iunie 2009 a Tribunalului Arad nefiind suficient de clar sub aspectul măsurilor dispuse de instanţă.
Astfel, din primul alineat al dispozitivului sentinţei, rezultă că instanţa a stabilit în sarcina pârâtului o obligaţie directă de plată a sumei de 744.768 lei, reprezentând contravaloarea a 3840 mp teren situat în incinta SC C.C. SA Arad („dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 744.768 lei contravaloarea a 3840 mp. teren situat în incinta C.C.”), pentru ca ulterior, în alineatul trei al dispozitivului să stabilească în sarcina pârâtului obligaţia de a emite o nouă dispoziţie („obligă pârâtul la emiterea unei noi dispoziţii”).
În acest fel, în cuprinsul dispozitivul hotărârii nu este stabilită, în mod clar, obligaţia ce cade în sarcina pârâtului, instanţa dispunând atât obligarea sa la plata unei sume, reprezentând contravaloarea a 3840 mp teren situat în incinta SC C.C. SA Arad, cât şi emiterea unei noi dispoziţii, în temeiul Legii 10/2001.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Arad, iar în temeiul art. 304 C. proc. civ. raportat la art. 399 alin. (1) C. proc. civ. va modifica decizia recurată în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 296 C. proc. civ. va admite apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Arad împotriva sentinţei nr. 809 din 29 noiembrie 2010 a Tribunalului Arad, va schimba această sentinţă şi va admite contestaţia la titlu.
Din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. (4), art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea 10/2001, rezultă că, în condiţiile acestui act normativ, în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, deţinătorul imobilului sau entitatea învestită potrivit legii cu soluţionarea notificării este obligată ca, prin decizie sau dispoziţie motivată, să propună persoanei îndreptăţite acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Faţă de conţinutul acestor prevederi legale şi de considerentele sentinţei civile nr. 304 din 18 iunie 2009 a Tribunalului Arad, Înalta Curte va lămuri dispozitivul sentinţei civile nr. 306 din 18 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad în sensul că obligaţia stabilită în sarcina Primarului municipiului Arad este de a emite dispoziţie cu propunere de despăgubiri în cuantum de 744.768 lei, în condiţiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Arad împotriva deciziei nr. 778 A din 14 aprilie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Modifică decizia recurată în sensul că admite apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Arad împotriva sentinţei nr. 809 din 29 noiembrie 2010 a Tribunalului Arad, secţia civilă, pe care o schimbă.
Admite contestaţia la titlu şi lămureşte dispozitivul sentinţei civile nr. 306 din 18 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad în sensul că obligaţia stabilită în sarcina Primarului municipiului Arad este de a emite dispoziţie cu propunere de despăgubiri în cuantum de 744.768 lei, în condiţiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 aprilie2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2322/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2591/2012. Civil. Expropriere. Recurs → |
---|