ICCJ. Decizia nr. 3384/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin Decizia nr. 1496 R din 24 noiembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-au admis recursurile declarate de pârâții Consiliul local al municipiului Galați și Școala Gimnazială nr. 24 "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" împotriva Sentinței civile nr. 1440 din 28 iunie 2010 a Tribunalului Galați, care a fost modificată în parte și, în rejudecare, s-a respins acțiunea față de Consiliul Local Galați pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia. A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții C.A., M.M., A.E., C.M., B.L. și U.O., în contradictoriu cu pârâta Școala Gimnazială nr. 24 "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", ca nefondată. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
împotriva deciziei a formulat contestație în anulare Sindicatul Liber "Educația", în numele membrilor săi, iar la data de 21 ianuarie 2011, s-a modificat cererea inițială în sensul că s-a formulat o cerere de revizuire.
Revizuenții au arătat că instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de recurs depuse de Consiliul Local Galați privitoare la chemarea în garanție a Inspectoratului Școlar Județean Galați, precum și legalitatea art. 35 alin. (4) lit. j) din Contractul colectiv de muncă la nivel județean - 2008 și că a fost în eroare atunci când a analizat motivele recursului declarat de Școala Gimnazială nr. 24.
Totodată, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., au invocat, ca motiv de revizuire, soluția pronunțată de Curtea de Apel Galați prin Decizia nr. 123 din 20 ianuarie 2011, solicitând a se observa că în ambele dosare este aceeași pricină, iar reclamanții sunt salariați ai aceleiași instituții școlare. Au precizat, de asemenea, că prin cele două dispoziții contrare s-a creat o discriminare evidentă, fapt neadmis de art. 5 din Legea nr. 53/2003 C. muncii și art. 16 alin. (1) din Constituția României.
Au solicitat admiterea cererii de revizuire și, în rejudecare, modificarea deciziei, respingerea recursurilor declarate și obligarea Inspectoratului Școlar Județean Galați să acorde reclamanților prima de vacanță pentru anul 2009, în sensul de a face demersurile legale pentru asigurarea sumelor necesare instituțiilor de învățământ.
La termenul de judecată din 22 februarie 2011, la interpelarea instanței, reprezentantul revizuentului a precizat că temeiul de drept pe care și-a întemeiat cererea este cel prevăzut la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Decizia nr. 356 din 22 februarie 2011, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cererea de revizuire este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare în considerarea argumentelor ce succed.
Art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocat de revizuenți ca temei de drept al cererii, stipulează că revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs.
Prin urmare, textul cuprinde precizarea, în ceea ce privește hotărârile care pot face obiectul căii extraordinare de atac, că revizuirea este posibilă numai dacă hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Or, în cauză nu se regăsește situația premisă a textului de lege invocat ca temei juridic al exercitării căii extraordinare de atac, în sensul existenței triplei identități de obiect, cauză și părți, întrucât Decizia civilă nr. 123 din 20 ianuarie 2011 a Curții de Apel Galați, indicată ca pretins potrivnică, nu este dată în una și aceeași pricină, între aceleași părți, ci într-un litigiu diferit, cu privire la cereri formulate de reclamanți diferiți, neputând fi astfel primite susținerile revizuenților privitoare la similitudinea respectivelor cauze.
Prin urmare, chiar dacă respectivele hotărâri au avut același obiect, acestea s-au pronunțat în procese diferite și între persoane diferite, Sindicatul Liber Educația având calitatea de reprezentant al reclamanților.
Mai mult, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire, pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 al art. 322 din Cod, curge de la pronunțarea ultimei hotărâri.
Or, în speță, nici această condiție nu este îndeplinită, întrucât decizia a cărei revizuire se solicită, respectiv Decizia nr. 1496 R din 24 noiembrie 2010 este anterioară celei pretins potrivnice, și anume Decizia nr. 123 din 20 ianuarie 2011.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată numai pentru motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Totodată, prin reglementarea cuprinsă la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze și neobservându-se existența lucrului judecat, s-ar ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispozitive nu se pot concilia, aceste prevederi reprezentând un remediu procesual pentru situația nesocotirii autorității de lucru judecat a unei hotărâri.
Raportând cererea de revizuire formulată la cerințele impuse de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înalta Curte constată că, în cauza dedusă judecății, aceste condiții nu sunt îndeplinite, pentru a fi operant motivul de revizuire reglementat de acest text de lege.
Pentru cele ce preced, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3402/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3376/2012. Civil → |
|---|
