ICCJ. Decizia nr. 4308/2012. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4308/2012
Dosar nr. 5152/3/2005
Şedinţa publică din 12 iunie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 728 din 22 mai 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins contestaţia formulată de B.C. împotriva Ordinului nr. 3052 din 12 ianuarie 2005, emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin care i s-a respins notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, ce viza restituirea în natură a imobilului din Botoşani, cu motivarea că imobilul nu intră în sfera de reglementare a legii speciale, fiind preluat prin sentinţa civilă nr. 345/1953, ca urmare a neachitării impozitelor restante de către fostul proprietar.
Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie, care prin decizia nr. 523/A din 19 mai 2011, a respins apelul contestatoarei reţinând în esenţă că, potrivit art. 1169 C. civ., aceasta trebuia să facă dovada împrejurării că autorul său nu şi-a putut exercita drepturile datorită unor măsuri abuzive impuse de stat.
Împotriva ultimei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta B.C., invocând temeiurile prevăzute de art. 304, pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Susţinerea de fapte şi afirmaţii din cuprinsul cererii de recurs nu este structurată din punct de vedere juridic în aşa fel încât să se poată reţine vreo critică susceptibilă a fi încadrată în temeiurile invocate.
Recursul este nul.
Cauza recursului constă în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Aşadar, simpla nemulţumire a părţii de hotărârea pronunţată nu este suficientă, după cum nu este suficientă nici afirmaţia generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să îşi sprijine recursul pe cel puţin unul din motivele prevăzute limitativ de lege.
Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu, separat.
Motivele de recurs sunt arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine publică.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la soluţia pronunţată şi la motivul de recurs invocat.
În prezenta cauză, recurenta nu s-a conformat exigenţelor cerute de art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Aceasta a declarat recurs în termenul prevăzut de lege şi a invocat temeiurile prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., dar nu a formulat critici care să facă posibilă încadrarea în textele invocate.
Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în măsura în care astfel de motive sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză.
De asemenea, Înalta Curte nu a constatat nici existenţa unor motive pe care, din oficiu, să le poată pune în discuţia părţilor şi asupra cărora să delibereze.
Susţinerile recurentei, care nu fac posibilă încadrarea în temeiurile de recurs invocate şi nici în alte motive din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu sunt susceptibile de a fi examinate pe fond şi, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de contestatoarea B.C. împotriva deciziei nr. 523A din 19 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4307/2012. Civil. Fond funciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4312/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
