ICCJ. Decizia nr. 4662/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiune, reclamantul M.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A.I.B.A.R. SRL, obligarea acesteia la plata de 24.24.277,75 euro echivalent în RON la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății reprezentând contravaloarea dezdăunării de asigurare conform poliței de asigurare, din 17 iunie 2010 până la 21 iunie 2010 pentru autovehiculul cu număr de înmatriculare RO-04207 emisă de B.B.V.A.G..
Prin întâmpinare, pârâta SC A.I.B.A.R. SRL a invocat excepțiile necompetenței instanțelor românești de soluționare a acțiuni, a Tribunalului Brașov, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 1235 din 27 iunie 2011 a fost admisă excepția de insuficienta timbrare a cererii și a fost anulată cererea formulata de reclamantul M.F. împotriva pârâtelor SC A.I.B.A.R. SRL și B.B.V.A.G. ca insuficient timbrata.
A micșorat onorariul avocațial achitat de parate de la suma de 8.000 RON la suma de 600 RON și a obligat reclamantul la plata către pârâte a sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a achitat taxa de timbru de 3664,41 RON și timbrul judiciar de 4,85 RON, fiind incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) O.G. nr. 32/1995 și a micșorat onorariul avocațial solicitat de pârâte a fi inclus în cheltuielile de judecată, de la suma de 8.000 RON, la suma de 600 RON, ținând seama de volumul concret de muncă și actele procesuale îndeplinite de avocat în cauză.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul M.F. și pârâtele SC A.I.B.A.R. SRL și B.B.V.A.G.
Prin apelul formulat reclamantul a solicitat schimbarea în tot în sensul admiterii cererii de ajutor public judiciar și admiterea acțiunii.
în motivarea apelului se arată următoarele:
1. Referitor la excepția de netimbrare, acțiunea principală a fost timbrată cu 10 RON și completată până la 39 RON .
Prin apelul formulat pârâtele SC A.I.B.A.R. SRL și B.B.V.A.G. au solicitat schimbarea în parte în sensul obligării reclamantului la plata sumei de 8.000 RON onorariu avocat.
Analizând hotărârea recurată în raport cu motivele de apel, Curtea a constatat următoarele:
Cererea reclamantului de ajutor public judiciar a fost respinsă la termenul de judecată din 23 februarie 2011, cu motivarea indicată în încheierea de ședință, încheiere ce a fost comunicată reclamantului existând dovada la dosar fond, astfel că apelantul avea posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare.
Celelalte susțineri ale reclamantului nu au fost analizate având în vedere că în mod corect instanța de fond a anulat acțiunea ca insuficient timbrată potrivit art. 20 alin. (3) Legea nr. 146/1997.
Apelul pârâtelor a fost apreciat parțial fondat.
Instanța de fond a aplicat greșit art. 274 alin. (3) C. proc. civ., reducând onorariul avocatului de la 8.000 RON la 600 RON față de valoarea pretențiilor reclamantului 24.24.277,75 euro, de problemele dezbătute, întâmpinarea depusă, concluziile puse, cele patru termene de judecată. Nu au relevanță ce sume sunt plătite la stat, ci complexitatea cazului, munca depusă de avocat, față de care se impune un onorariu de 4.000 RON, cererea pârâtului de obligare a reclamantului la 8.000 RON fiind excesivă, chiar având în vedere și cheltuielile de deplasare, cazare și masa ale persoanei desemnate de cabinet să se prezinte la termenele de judecată, dar și cheltuieli aferente serviciilor avocațiale inclusiv taxele profesionale.
în consecință, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin decizia nr. 4/Ap din 22 februarie 2012, a admis în parte apelul formulat de pârâtele SC A.I.B.A.R. SRL și B.B.V.A.G. împotriva sentinței civile nr. 1235 din 27 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care a schimbat-o în parte în sensul că:
A micșorat onorariul avocațial achitat de pârâte de la suma de 8.000 RON la suma de 4.000 RON.
A obligat reclamantul M.F. la plata către pârâtă a sumei de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
A păstrat restul dispozițiilor sentinței.
A respins apelul formulat de reclamantul M.F. împotriva aceleași sentințe.
împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtele SC A.I.B.A.R. SRL București și SC B.B.V.A.G. Germania, în temeiul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea, casarea deciziei atacate și obligarea reclamantului la plata sumei de 8.000 RON cu titlu de onorariu avocațial în favoarea pârâtelor .
în susținerea acestui motiv de nelegalitate, recurentele au arătat că onorariul de avocat în cuantum de 8.000 de RON a fost negociat cu cabinetul de avocat, fiind emisă factură fiscală care a fost înregistrată în contabilitate.
în cuantumul acestui onorariu, au fost cuprinse toate cheltuielile de deplasare, cazare, masă ale persoanei desemnate să le reprezinte, dar și cheltuielile aferente serviciilor avocațiale, inclusiv taxele profesionale, contribuția de asigurări sociale fond de sănătate și impozit pe venit.
Recurentele au susținut că micșorarea onorariului de avocat nu are acoperire în realitate, întrucât onorariul cuprinde întreaga fază de judecată la fond și a avut în vedere prevederile Statutului Profesiei de Avocat, fiind în cuantum de 10% din suma pretinsă de reclamant.
în ceea ce privește dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., arată că Legea nr. 51/1995 și nici Statutul Profesiei nu fac vorbire de tabloul onorariilor minimale, acestea fiind desființate din anul 1995.
în sensul celor evocate, recurentele invocă decizia nr. 2420/2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
înalta Curte, va examina în raport de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., greșita aplicare a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ..
Astfel, dispozițiile textului legal sus menționat, reglementează un aspect al raportului juridic de drept procesual, textul stabilind că "Partea care cade în pretenții, va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată" în cadrul acestui raport, instanța va determina cuantumul cheltuielilor de judecată, partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuind să suporte cheltuielile făcute justificat de partea câștigătoare.
O componentă a cheltuielilor de judecată este constituită din onorariile de avocat, care se stabilesc pe baza reglementării cuprinse în Legea nr. 51/1998.
Pentru a răspunde criticilor recurentelor și pentru argumentarea soluției pronunțată, înalta Curte arată că trebuie făcută o disociere între raportul juridic civil, respectiv contractul de asistență juridică, reglementat de Legea nr. 51/1995 și raportul juridic de drept procesual civil, reglementat de art. 274 C. proc. civ., raport în cadrul căruia trebuie soluționată problema lichidării cheltuielilor de judecată.
Este adevărat că raportul juridic dintre avocat și clientul său (părțile contractului de asistență juridică) nu poate fi controlat în mod direct de către nici un organ al statului, însă în situația aplicării dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., acest raport nu este stânjenit în nici un mod, deoarece activitatea instanței nu influențează executarea contractului de asistență juridică - reglementat de Legea nr. 51/1995 - ea fiind limitată la stabilirea cheltuielilor de judecată și nu la neacordarea onorariului avocatului.
în raport de această situație, înalta Curte constată că în mod legal instanța de apel a redus cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, ocazionate de prestația avocatului, această măsură reprezentând o chestiune de apreciere lăsată la dispoziția instanțelor devolutive.
în raport de aceste precizări, înalta Curte, constatând legalitatea deciziei pronunțată de către instanța de apel, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4663/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4657/2012. Civil → |
|---|
