ICCJ. Decizia nr. 4663/2012. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 14 decembrie 2011, reclamanta SC B.I. SA a solicitat restituirea cauțiunii în valoare de 1.236.616,41 RON depusă în Dosarul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, contradictoriu cu pârâta SC I.C.S. SRL.
în motivarea cererii, s-a arătat că în vederea soluționării cererii de suspendare a executării sentinței comerciale nr. 9689 din 06 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București a fost depusă cauțiunea în sumă totală de 1.236.616,41 RON.
Prin sentința comercială nr. 121 din 14 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a dispus suspendarea executării vremelnice a sentinței comerciale nr. 9689 din 6 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București până la soluționarea cererii de suspendare a executării vremelnice a aceleiași sentințe formulată în apel.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a admis cererea de suspendare și a dispus suspendarea executării sentinței comerciale nr. 9689 din 06 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București până la soluționarea cererii de apel.
Prin urmare, având în vedere că prin sentința comercială nr. 121 din 14 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a dispus suspendarea executării vremelnice a sentinței comerciale nr. 9689 din 6 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București până la soluționarea cererii de suspendare a executării vremelnice a aceleiași sentințe formulată în apel și că prin încheierea din 21 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a admis cererea de suspendare și a dispus suspendarea executării sentinței comerciale nr. 9689 din 6 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București până la soluționarea cererii de apel, rezultă că măsura suspendării provizorii a executării sentinței nr. 9689 din 6 iulie 2011 dispusă în prezentul dosar a încetat să producă efecte și, în consecință, rațiunea constituirii cauțiunii în prezentul dosar a încetat să existe.
La termenul de judecată din data de 11 ianuarie 2012, Curtea, din oficiu, a invocat excepția prematurității cererii de restituire a cauțiunii, în raport de dispozițiile art. 7231alin. (3) C. proc. civ..
Din actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut că, în vederea soluționării cererii de suspendare a executării sentinței comerciale nr. 9689 din 6 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București, a fost depusă cauțiunea în sumă totală de 1.236.616,41 RON, secția a VI-a comercială.
Prin sentința comercială nr. 121 din 14 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a dispus suspendarea executării vremelnice a sentinței comerciale nr. 9689 din 6 iulie 201 1 pronunțată de Tribunalul București până la soluționarea cererii de suspendare a executării vremelnice a aceleiași sentințe formulată în apel.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC I.C.S. SRL la data de 22 septembrie 2011.
Curtea de Apel București a reținut următoarele:
Prin încheierea din 21 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, a admis cererea de suspendare și a dispus suspendarea executării sentinței comerciale nr. 9689 din 6 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul București până la soluționarea cererii de apel, apelul nefiind soluționat până în prezent.
Conform art. 7231alin. (3) C. proc. civ. "Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate".
Cauțiunea reprezintă o garanție la îndemâna creditorului, instituita in scopul de a acoperi eventualul prejudiciu adus creditorului in situația in care acesta nu iși poate continua executarea creanței sale.
Din textul art. 7231alin. (3) C. proc. civ. rezultă că această cauțiune se va elibera numai dacă partea adversă nu a solicitat despăgubiri până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul dreptului.
Prin sintagma "fondul dreptului" se înțelege procesul în care s-a pronunțat hotărârea a cărei executare silită s-a suspendat și nu fondul cererii de suspendare a executării silite.
Or, fondul dreptului, îl reprezintă cauza ce face obiectul Dosarului, în care s-a pronunțat sentința comercială nr. 9689 din 6 iulie 2011, ce face obiectul cererii de apel aflată pe rolul secției a VI-a civilă a Curții de Apel București și care nu a fost soluționată în mod irevocabil, potrivit art. 377 alin. (2) C. proc. civ..
în consecință, Curtea de Apel București secția a VI-a civilă, prin încheierea din 11 ianuarie 2012, a admis excepția prematurității cererii și a respins cererea de restituire a cauțiunii formulată de reclamanta SC B.I. SA ca prematur formulată.
împotriva acestei încheieri a declarat recurs SC B.I. SA, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București.
Prin criticile formulate, recurenta a susținut în temeiul dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., că soluția pronunțată de către Curtea de Apel este nelegală.
Astfel, arată recurenta dispozițiile art. 723 C. proc. civ. sunt îndeplinite, respectiv soluția de suspendare a executării pronunțată prin sentința nr. 121/2011 a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii de către înalta Curte, la data de 23 noiembrie 2011 a recursului formulat de I.C.S..
Termenul de 30 de zile în care I.C.S. ar fi putut formula cerere pentru restituirea cauțiunii s-a împlinit la data de 25 decembrie 2011.
Recurenta susține că au fost interpretate eronat dispozițiile art. 7231alin. (3) C. proc. civ., în sensul că textul citat condiționează restituirea cauțiunii de rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a soluționat fondul cauzei, în speță cererea de ordonanță președințială și nicidecum cererea din Dosar, care implică un alt fond al cauzei.
în continuare, recurenta susține că a consemnat pentru suspendarea executării două cauțiuni, iar la data soluționării cererii de suspendare din apel, rațiunea suspendării dispuse pe cale ordonanței președințiale a încetat să mai existe.
în sensul celor mai sus arătate, invocă decizia înaltei Curți, nr. 160/2007.
Recursul este nefondat.
Chestiunea de drept supusă controlului judiciar de către recurentă, vizează admisibilitatea cererii de restituire a cauțiunii din punct de vedere al dispozițiilor art. 7231alin. (3) C. proc. civ..
înalta Curte, analizând cerințele impuse de lege pentru restituirea cauțiunii, le consideră neîndeplinite, pentru următoarele argumente:
Textul articolului sus citat enunță principiul potrivit căruia suma achitată cu titlu de cauțiune se restituie celui care a depus-o dacă cel îndreptățit la despăgubire nu a formulat o cerere de despăgubire, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei.
în speța de față, se constată că, cererea privind suspendarea provizorie a executării silite a sentinței nr. 9689/2011, a fost admisă de către Curtea de Apel București prin sentința nr. 121 din 14 septembrie 2011.
Această măsură a fost dispusă până la soluționarea cererii de suspendare a executării vremelnice a aceleiași sentințe formulată în apel, asupra căreia instanța s-a pronunțat în sensul admiterii până la soluționarea cererii de apel, prin încheierea din data de 30 noiembrie 2011.
Având în vedere contextul prezentat, înalta Curte, constată că în ipoteza în care cererea de suspendare a fost admisă, se poate naște un prejudiciu pentru creditor ce poate fi valorificat printr-o cerere în despăgubiri formulată în condițiile cerute de art. 7231alin. (1) C. proc. civ..
în raport de scopul depunerii cauțiunii, care este acela de a constitui o garanție pentru creditor în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urinare a întârzierii executării silite, în ipoteza de față, în care s-a dispus suspendarea executării sentinței până la soluționarea apelului, soluția finală care urmează a fi adoptată în apel este cea care îl îndreptățește pe intimat să solicite despăgubiri.
Cu alte cuvinte, în ipoteza în care dispozitivul sentinței nr. 9689/2011 a Tribunalului București, nu poate fi pus în executare silită, indisponibilizarea în continuare a sumei de bani achitată cu titlu de cauțiune pentru suspendarea vremelnică a executării silite a sentinței își găsește pe deplin, temei legal în dispozițiile înscrise în art. 7231C. proc. civ..
în raport de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 4667/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4662/2012. Civil → |
---|