ICCJ. Decizia nr. 4880/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția civilă, la data de 18 mai 2011, reclamanții C.V., M.A., D.C., A.N., T.I., P.D., A.I., A.C., S.F., Ș.G., N.S. și H.L. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în rezervă și în retragere au chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Apărării Naționale prin Casa de pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Casa de Pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să fie anulate deciziile de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010 de Casa de pensii a Ministerului Apărării Naționale, menținerea deciziilor de pensionare privind calcularea pensiei de serviciu stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001, suspendarea efectelor deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010 emise de Casa de pensii a Ministerului Apărării Naționale pe durata soluționării cauzei, obligarea pârâților la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită în baza celor două legi și a dobânzii legale aferentă sumelor reprezentând diferența dintre cele două pensii, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din 13 aprilie 2011 s-a dispus disjungerea și înregistrarea separată a cererilor reclamanților, formându-se dosare separate, prezenta cauză privind pe reclamantul M.A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Apărării Naționale prin Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
Tribunalul Iași prin Sentința civilă nr. 1184 din 25 mai 2011 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000 "cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".
Decizia de pensionare nr. 54340 din 31 decembrie 2010 rămâne guvernată, inclusiv în ceea ce privește procedura de contestare, de legea sub imperiul căreia a fost dată.
Astfel învestit, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 2957 din 29 martie 2012, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența în favoarea Tribunalului Iași și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
în motivarea soluției sale, Tribunalul București a reținut că art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Iași, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului. Potrivit art. 156 din aceeași lege prevederile sale se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe potrivit alin. (2).
Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la data de 23 decembrie 2010, la momentul sesizării instanței și a modificat norma de competență reglementată de art. 156 din Legea nr. 19/2000.
înalta Curte de Casație și Justiție, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între două instanțe, care nu se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel - în conformitate cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ. - stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, pentru considerentele ce succed:
în stabilirea instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză este necesar a se stabili care sunt dispozițiile legale aplicabile, în raport de momentul introducerii acțiunii și nu de cel al emiterii deciziei de recalculare a pensiei.
Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul, însă prin noile reglementări, cuprinse în art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dispozițiile Legii nr. 19/2000 au fost abrogate expres.
Prin urmare, la data sesizării instanței, respectiv 18 mai 2011, erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, conform cărora "(1) Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".
Prevederile potrivit cărora instanța competentă este cea în raza căreia se află domiciliul reclamantului reprezintă o derogare atât de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, cât și de la cele ale dreptului comun.
Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.
în ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie, dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.
Față de considerentele expuse, având în vedere că reclamantul M.A. avea domiciliul în județul Iași, competența soluționării acțiunii formulată de acesta a revenit Tribunalului Iași.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4881/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4852/2012. Civil → |
|---|
