ICCJ. Decizia nr. 53/2012. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 53/2012
Dosar nr. 4444/99/2009
Şedinţa publică din 10 ianuarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea formulată la Tribunalul Iaşi, secţia civilă, la 6 iulie 2009, revizuentul P.I. a chemat în judecată pe intimata Asociaţia de proprietari B 1 – Str. Vasile Lupu, Iaşi, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună revizuirea deciziei civile nr. 396 din 28 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 11242/245/2006 al Tribunalului Iaşi.
Tribunalul Iaşi, secţia civilă, prin încheierea din 2 octombrie 2009, dată în Dosarul nr. 4444/99/2009 a suspendat judecata deciziei pentru neindicarea de către revizuent a domiciliului său actual, în vederea legalei citări.
Împotriva încheierii menţionate a declarat recurs revizuentul, fără a-l motiva în fapt şi în drept.
Prin încheierea de la 4 decembrie 2009, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a dispus suspendarea judecăţii cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nici nu a solicitat soluţionarea dosarului în lipsa sa.
Împotriva încheierii menţionate a declarat recurs revizuentul P.I., fără a indica motivele pentru care critică hotărârea atacată.
Prin încheierea de la termenul din 29 iunie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat judecarea recursului, având în vedere dispoziţiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
Prin rezoluţia preşedintelui instanţei de la 15 noiembrie 2011 s-a repus cauza pe rol din oficiu, conform dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., în vederea constatării perimării.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea va constata că recursul s-a perimat, având în vedere considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 1 an.
Curtea va constata că, în speţă, cererea de recurs formulată de recurentul P.I. a rămas în nelucrare timp de mai mult de 1 an din vina părţii, astfel că sunt întrunite condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., operând sancţiunea perimării de drept.
În consecinţă, Curtea va constata ca fiind perimat recursul declarat de revizuentul P.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de revizuentul P.I. împotriva încheierii din 02 octombrie 2009 a Tribunalului Iaşi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 529/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5313/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
