ICCJ. Decizia nr. 722/2012. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 722/2012
Dosar nr. 1867/118/2008
Şedinţa publică din 7 februarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1967 din 30 septembrie 2008, Tribunalul Constanţa, secţia civilă, a respins acţiunea formulată de reclamanta M.E. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin care aceasta a solicitat conform precizării acţiunii sale introductive, anularea unor hotărâri judecătoreşti şi a titlurilor executorii emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu obligarea pârâtului la plata daunelor materiale şi morale în cuantum de 200.015.000 lei.
Acţiunea a fost întemeiată în drept de către reclamantă, pe dispoziţiile art. 953 C. civ. şi art. 21 din Constituţia României.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut în esenţă, că textele de lege invocate nu pot constitui temei pentru anularea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi nici pentru anularea unor acte cu caracter administrativ-fiscal, nefiind dovedite nici prejudiciile pentru acordarea daunelor solicitate.
împotriva sentinţei tribunalului a declarat apel reclamanta M.E., cale de atac ce a fost constatată ca perimată, prin decizia nr. 30/ C din 17 februarie 2010 de către Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă minori şi familie litigii de muncă şi asigurări sociale.
Astfel, instanţa de control judiciar a admis excepţia perimării apelului, constatând că sunt incidente prevederile art. 248 şi art. 252 alin. (1) C. proc. civ., întrucât după suspendarea judecării apelului, măsură dispusă prin încheierea din 7 ianuarie 2009, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., cauza a fost lăsată în nelucrare din vina părţii timp de un an.
împotriva deciziei nr. 30/ C din 17 februarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă minori şi familie litigii de muncă şi asigurări sociale, a exercitat calea de atac a recursului, reclamanta M.E., criticând-o pentru nelegalitate.
La primul termen acordat pentru soluţionarea recursului, 23 noiembrie 2010, părţile nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi, faţă de împrejurarea că nu s-a solicitat în scris judecarea recursului în lipsă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a suspendat judecata acestei căi de atac, pentru lipsa părţilor, conform art. 242 alin. (1) pct. 2 din acelaşi cod.
La data de 6 decembrie 2011, potrivit dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. cauza a fost,din oficiu, repusă pe rol cu citarea părţilor, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 248 alin. (1) din acelaşi cod.
Potrivit dispoziţiilor procedurale mai sus evocate, în accepţiunea textului, perimarea este reglementată de legiuitor ca o sancţiune aplicată părţilor, determinată de atitudinea culpabilă a acestora, manifestată tocmai prin lipsa de stăruinţă a părţilor, în soluţionarea litigiului, având un caracter mixt, atât de sancţiune, cât şi de desistare de la judecată.
In definirea perimării, rămânerea pricinii în nelucrare şi culpa părţii sunt două elemente esenţiale, sancţiunea procedurală extinzându-şi domeniul de aplicare şi asupra căilor de atac.
Constatând că de la data suspendării judecăţii recursului, măsură luată prin încheierea din 23 noiembrie 2010 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, părţile nu au înţeles să mai efectueze niciun act de procedură este de observat că pricina a rămas în nelucrare, aspect imputabil părţilor care nu au dovedit stăruinţă în judecată.
Faţă de împrejurarea că această atitudine culpabilă durează de mai mult de un an, termen imperativ stipulat de legiuitor şi împlinit în cauză pentru a interveni sancţiunea, Înalta Curte va constata, din oficiu, perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta M.E. împotriva deciziei nr. 30/ C din 17 februarie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă minori şi familie litigii de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 07 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 721/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 723/2012. Civil. Anulare act. Recurs → |
|---|
