ICCJ. Decizia nr. 726/2012. Civil. Divorţ. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 726/2012
Dosar nr. 277/59/2011
Şedinţa publică din 7 februarie 2012
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timişoara la 22 februarie 2011, revizuenta B.F.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul G.A.G., revizuirea deciziei nr. 19 din 18 ianuarie 2011, pronunţat de Curtea de Apel Timişoara, prin care s-a luat act de tranzacţia părţilor privind pensia de întreţinere şi modalitatea de vizitare a minorului G.A.H., în sensul ca acesta să-şi petreacă jumătate din timp cu un părinte şi jumătate cu celălalt.
În motivarea cererii de revizuire, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta a arătat că decizia menţionată este contrară deciziei civile nr. 466 din 2 decembrie 2010 a Tribunalului Arad, secţia civilă, prin care s-a constatat că actul intitulat „tranzacţie”, încheiat de părţi la data de 8 decembrie 2009, este lovit de nulitate absolută şi parţială în ceea ce priveşte înţelegerea referitoare la programul de vizitare a minorului.
Revizuenta a arătat că a fost determinată prin şantaj de către intimat să semneze respectiva tranzacţie, în lipsa căreia fostul său soţ nu ar fi fost de acord cu divorţul, iar minorul ar fi suportat grave traume psihice, din cauza duratei de aproape 1 an a procesului.
Intimatul G.A.G. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire ca tardiv introdusă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., obiectele celor două pricini fiind diferite, iar între dispozitivele celor două hotărâri neexistând contrarietate.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin decizia civilă nr. 281 din 22 martie 2011, a declinat competenţa soluţionării cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având în vedere dispoziţiile art. 322 alin. (2) C. proc. civ.
Examinând cererea de revizuire formulată de revizuenta B.F.C. împotriva deciziei nr. 18/ R din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, Curtea va constata că aceasta a fost declarată în termenul legal de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., calculat de la pronunţarea ultimei hotărâri, respectiv de la data de 18 ianuarie 2011, când s-a pronunţat decizia nr. 19 a Curţii de Apel Timişoara, calea de atac extraordinară a revizuirii.
Astfel, cererea de revizuire, înregistrată la Curtea de Apel Timişoara la 22 februarie 2011 a fost depusă la Oficiul Poştal la data de 17 februarie 2011, aşa cum rezultă din ştampila aplicată pe plic (fila 5 din dosarul Curţii de Apel Timişoara).
Ca atare, se va constata depunerea în termenul legal a cererii de revizuire, actul procedural fiind îndeplinit prin poştă, chiar dacă înregistrarea la instanţă s-a făcut la o dată ulterioară expirării termenului de 1 an.
În ceea ce priveşte motivul de revizuire invocat, prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Curtea va constata că aceste este nefondat având în vedere următoarele considerente:
Prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat (nr. 18 din 18 ianuarie 2011, şi nu 19 din 18 ianuarie 2011 cum eronat a indicat revizuenta), pronunţată în Dosarul nr. 707/238/2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a admis recursul declarat de pârâtul G.A.G. împotriva deciziei civile nr. 253 din 21 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Arad, pe care a modificat-o în sensul că a admis apelul declarat de pârât împotriva sentinţei civile nr. 927 din 8 decembrie 2009 şi a încheierii din 21 aprilie 2010, ambele pronunţate de Judecătoria Gurahonţ şi a inclus în conţinutul hotărârii de expedient şi menţiunile din paragraful 2 al tranzacţiei părţilor, emise de instanţa de fond. Ca atare, s-a luat act de modalitatea convenită de părţi privind contribuţia egală de întreţinere pe seama minorului G.A.H., precum şi de timpul egal de vizitare, creştere şi educare a minorului. S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Prin decizia pretins contrară, nr. 466 din 2 decembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia civilă, în Dosarul nr. 435/238/2010, s-a respins apelul declarat de reclamantul G.A.G. împotriva sentinţei civile nr. 536 din 14 iulie 2010 a Judecătoriei Gurahonţ, sentinţă prin care s-a respins acţiunea reclamantului şi s-a admis cererea reconvenţională formulată de pârâta B.F.C., constatându-se că actul numit „tranzacţie” încheiat de părţi la data de 8 decembrie 2009, este lovit de nulitate absolută şi parţială în ceea ce priveşte înţelegerea părţilor ca minorul să-şi petreacă jumătate din timp cu un părinte şi jumătate din timp cu celălalt părinte.
Decizia menţionată, în raport cu care s-a invocat contrarietatea, a fost modificată, ca urmare a admiterii recursului declarat de G.A.G., prin decizia nr. 788/ R din 28 iunie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, hotărâre prin care s-a admis apelul reclamantului împotriva sentinţei civile nr. 536 din 14 iulie 2010 a Judecătoriei Gurahonţ, ce a fost schimbată în parte în sensul respingerii cererii reconvenţionale formulate de pârâtă, pentru constatarea nulităţii parţiale a tranzacţiei.
Prin această decizie s-a reţinut că hotărârile pronunţate în cauzele ce privesc situaţia copiilor minori nu se bucură de autoritate de lucru judecat absolută, fiind permisă adaptarea permanentă a măsurilor dispuse de instanţă la interesele în continuă transformare ale minorilor.
Prin considerentele acestei decizii, instanţa de recurs a făcut referire la decizia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, a cărei revizuire s-a solicitat, reţinând, însă, că ulterior semnării tranzacţiei, între părţi au intervenit neînţelegeri, interesul superior al copilului fiind pus în pericol câtă vreme părinţii nu mai pot coopera pentru a asigura prezenţa copilului în mod egal în familiile lor.
Prin urmare, Curtea va reţine că, urmare a modificării în recurs a deciziei nr. 466 din 2 decembrie 2010 a Tribunalului Arad, în raport de care s-a invocat contrarietatea, precum şi a împrejurării că prin această hotărâre (decizia nr. 788/ R din 28 iunie 2011 a Curţii de Apel Timişoara) s-a făcut referire şi a fost avută în vedere decizia a cărei revizuire s-a solicitat, nu sunt întrunite condiţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nefiind încălcat principiul puterii lucrului judecat şi neexistând tripla identitate prevăzută de art. 1201 C. civ.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge cererea de restituire formulată de revizuenta B.F.C. împotriva deciziei nr. 18/ R din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta B.F.C. împotriva deciziei nr. 18/ R din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 07 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 725/2012. Civil. Acţiune în constatare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 735/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
