ICCJ. Decizia nr. 1048/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1048/2013
Dosar nr. 39030/3/2010
Şedinţa publică din 28 februarie 2013
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă, la data de 16 august 2010 sub nr. 39030/3/2010, reclamanţii P.M. şi P.F. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Bucureşti prin primar general, R.I.N., A.I. şi M.L.A., anularea dispoziţiilor de restituire din 12 octombrie 2004 şi din 19 noiembrie 2004 emise de Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi a procesului-verbal de predare - primire din 25 mai 2005 emis de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Administraţia Fondului Imobiliar, Serviciul Fond Locativ.
În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 1278 din 6 iulie 2011, Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă că, reclamanţii au solicitat anularea dispoziţiilor de restituire în natură din 12 octombrie 2004 şi din 19 noiembrie 2004, emise de Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi a procesului-verbal de predare primire nr. 27965 din 25 mai 2005 emis de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Administraţia Fondului Imobiliar, Serviciul Fond Locativ motivat de faptul că restituirea s-a făcut în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite la aceasta, însă nu şi-au putut proba susţinerile.
Prin Decizia nr. 280/ A din 29 iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul reclamanţilor P.M. şi P.F., decedat pe parcursul procesului şi continuat de moştenitoarele P.M. şi P.I., a schimbat sentinţa apelată, în sensul că, a admis acţiunea reclamanţilor aşa cum a fost formulată. în consecinţă, dispoziţiilor de restituire în natură din 12 octombrie 2004 şi din 19 noiembrie 2004, emise de Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi a procesului-verbal de predare primire din 25 mai 2005 emis de Consiliul General al Municipiului Bucureşti - Administraţia Fondului Imobiliar - Serviciul Fond Locativ au fost anulate ca nelegale, reţinând în esenţă că, acestea au fost emise în favoarea unor persoane care nu au calitate de persoane îndreptăţite, în sensul Legii nr. 10/2001, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 3 şi 4 din legea specială.
Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel a declarat recurs, pârâta R.I.N. fără a-l motiva.
Înalta Curte urmează să constate nulitatea acestuia, în considerarea următoarelor argumente:
Art. 3021 C. proc. civ. prevede că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Potrivit art. 303 C. proc. civ., recursul se motivează prin însăşi cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
Întrucât cererea de recurs nu a fost motivată atât cu ocazia declarării recursului cât şi în termenul de declarare al acestuia, Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispoziţiilor procedurale sus menţionate şi să dispună în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâta R.I.N. împotriva deciziei nr. 280/ A din 29 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1014/2013. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 107/2013. Civil → |
|---|
